Medic din Cluj, arestat pentru luare de mită. Procurorii susțin că ar fi primit bani, euro și alte foloase de la pacienți

Medicul Radu Horea, medic primar în chirurgie generală la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj îl cercetează pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de luare de mită.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, procurorul de caz a dispus, prin ordonanța din 30 iulie 2026, reținerea inculpatului Radu Horea, iar în 31 iulie 2026 a solicitat Tribunalului Cluj arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Instanța a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a medicului.

Acuzat de șase infracțiuni de luare de mită

Procurorii arată că, prin ordonanța din 30 iulie 2026, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de medic pentru:

• patru infracțiuni de luare de mită;
• două infracțiuni de luare de mită în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, toate faptele ar avea legătură cu activitatea profesională desfășurată în cadrul unității medicale.

Procurorii: Radu Horea ar fi primit bani pentru intervenții chirurgicale și îngrijirea pacienților

În referatul prin care au cerut arestarea preventivă, procurorii susțin că au fost identificate mai multe fapte de corupție.

Astfel, anchetatorii arată că:

• la 11 mai 2026, medicul ar fi primit 500 de lei de la un martor și, în același context, ar fi pretins încă 500 de lei. Ulterior, în 12 mai, între orele 13:49 și 13:51, ar fi primit încă 400 de lei, toate sumele fiind legate de activitatea medicală privind o intervenție chirurgicală efectuată în perioada 9-10 mai 2026 asupra unei paciente.
• Tot în 12 mai 2026, medicul ar fi pretins de la o martoră o sumă de bani neprecizată, care urma să fie remisă de soțul acesteia. În 13 mai, între orele 09:04 și 09:09, procurorii susțin că acesta ar fi primit 600 de lei, în legătură cu intervenția chirurgicală efectuată în 12 mai asupra pacientei.

Ar fi primit 3.000 de lei, dar și mese la restaurant

Anchetatorii mai susțin că, în 12 mai 2026, medicul ar fi primit 3.000 de lei de la soțul unei paciente, sumă oferită pentru conduita chirurgicală și terapeutică postoperatorie.

Ulterior, potrivit procurorilor:

• în 22 mai 2026, între orele 11:22 și 13:43, ar fi primit produse de alimentație la un restaurant, considerate foloase necuvenite;
• în 19 iunie 2026, ar fi primit din nou produse de alimentație la restaurant de la aceleași persoane, în legătură cu îngrijirea postoperatorie a pacientei.

Alte acuzații: bani și euro primiți după intervenții

În dosar mai sunt reținute și alte presupuse fapte:

• în 15 iunie 2026, între orele 09:10:26 și 09:40:36, medicul ar fi primit o sumă de bani nedeterminată, pentru evaluarea medicală și tratamentul postoperator al unui pacient;
• în 21 iunie 2026, între orele 10:01:15 și 10:09:15, ar fi primit o altă sumă de bani nedeterminată, în legătură cu evaluarea unei paciente, intervenția chirurgicală și tratamentul postoperator;
• în 23 iunie 2026, între orele 08:48 și 08:52, procurorii susțin că medicul ar fi primit 200 de euro, iar în 25 iunie, între orele 08:41:30 și 08:44:59, încă 300 de euro, de la aceeași persoană, pentru activități medicale privind aceeași pacientă.

Procurorii: „Atitudine de mercantilizare a serviciului public medical”

În motivarea cererii de arestare preventivă, procurorii susțin că probele administrate indică o conduită incompatibilă cu profesia de medic.

„Probele administrate demonstrează fără echivoc o atitudine de mercantilizare a serviciului public medical în scopul obţinerii unor beneficii pecuniare (sume de bani, produse, servicii de alimentaţie publică). Întregul comportament manifestat de inculpat este contrar celor mai elementare reguli de etică profesională întrucât urmărește obţinerea de la pacienţii aflaţi în situaţii dificile privind propria sănătate a unor beneficii necuvenite”, se arată în comunicatul Parchetului, potrivit site-ului de știri Ziarulclujean.ro.

Anchetatorii mai afirmă că, potrivit probelor administrate, în rândul pacienților exista percepția că medicul Radu Horea primea mită.

„Din probele administrate rezultă că era de notorietate printre pacienţi că inculpatul cercetat în prezenta cauză primește mită şi, chiar dacă în anumite situaţii nu a cerut explicit, comportamentul medicului de a chema repetitiv în cabinet aparţinătorii sub falsul scop de a le transmite date privind situația medicală a pacientului inducea indirect presupunerea că «trebuie să dea ceva». Combaterea fenomenului corupției în sistemul medical este esențială pentru a reconstrui un sistem bazat pe probitate, profesionalism, act medical de calitate, toate în beneficiul cetăţeanului”, transmit procurorii.

Parchet: Profesia de medic ar fi fost transformată într-un mijloc de îmbogățire

Procurorii susțin că medicul Radu Horea și-ar fi folosit funcția pentru obținerea unor beneficii materiale.

„Prin comportamentul manifestat, în mod constant, inculpatul a deturnat rolul şi valoarea profesiei de medic, una cu caracter de nobleţe pe eşichierul funcţiilor publice, într-un mijloc de înavuţire, orientându-şi demersurile profesionale către acumularea facilă şi rapidă de resurse financiare în mod fraudulos, plasând într-un plan conex îndatoririle şi rigorile de serviciu”, se mai arată în comunicat.

Ancheta a fost desfășurată împreună cu IPJ Cluj și Brigada de Operațiuni Speciale

Parchetul precizează că documentarea activității presupus infracționale a fost realizată în colaborare cu IPJ Cluj – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, cu sprijinul Brigăzii de Operațiuni Speciale Cluj.

Medicul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.