Fermierii simt impactul scumpirii motorinei – terenuri nelucrate și reducerea producției
Creșterea costurilor cu motorina și resursele de producție determină tot mai mulți fermieri să renunțe la lucrările agricole în 2026, potrivit unei analize publicate recent de Asociația Energia Inteligentă. Acest fenomen ar putea avea efecte importante asupra producției agricole din România.
„Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii românești. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe sau comoditate, ci dintr‑un calcul economic simplu”, a subliniat președintele Dumitru Chişăliţă în declarațiile citate.
Oficialul a explicat că prețul motorinei este aproape de 10 lei pe litru, realizarea lucrărilor agricole clasic costă între 1.300 și 1.800 de lei pe hectar, sume care nu sunt recuperate prin producție. Ca urmare, fermierii încep să reducă treptat lucrările sau chiar să le abandoneze.
Estimările indică faptul că doar o parte din suprafețele agricole vor fi lucrate în perioadele optime. Astfel, fermierii ar putea realiza 70‑75% din lucrări în martie 2026, doar 10‑15% în prima parte a lunii aprilie și sub 5% după 15 aprilie, ceea ce înseamnă că între 10% și 30% din terenurile agricole riscă să rămână nelucrate.
Acest fenomen se traduce nu doar prin terenuri neprelucrate, ci și printr‑o posibilă scădere a producției agricole și o vulnerabilizare mai mare la fenomene meteorologice nefavorabile.
Pe lângă scăderea lucrărilor la sol, analiza arată că întregul lanț tehnologic — de la arat la aplicațiile de tratamente și supravegherea culturilor — este afectat de creșterea prețului motorinei, lucru care poate avea implicații economice semnificative.
Analiza AEI reflectă și un impact macroeconomic estimat: în scenariul unui preț de 11 lei pe litru pentru motorină, până la 30% din suprafață arabilă ar putea rămâne nelucrată, producția poate scădea cu 3,6%, iar pierderile se pot cifra la aproximativ 2,3 miliarde de lei, cu un efect negativ asupra PIB‑ului.