România, pe primul loc în Uniunea Europeană la taxarea salariilor. Cât ne ia statul

România înregistrează cea mai ridicată povară fiscală asupra salariilor angajaților singuri din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2025 și analizate de Euronews. Statisticile arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat fără copii este direcționat către stat, sub formă de taxe și contribuții, în timp ce media Uniunii Europene este de 29,1%.

Datele Eurostat, publicate la jumătatea anului 2026, evidențiază diferențe importante între statele membre în ceea ce privește nivelul taxării muncii. Pentru o persoană singură, fără copii, remunerată cu salariul mediu, procentul din salariul brut care ajunge la stat variază de la 15,1% în Cipru până la 41,5% în România, ceea ce plasează țara noastră pe primul loc în acest clasament.

La nivelul Uniunii Europene, câștigul salarial brut anual mediu este de 37.958 de euro, în timp ce venitul net anual se ridică la 26.929 de euro. Diferența dintre cele două valori, respectiv 11.029 de euro, reprezintă taxele și contribuțiile obligatorii achitate către stat.

Majorarea salariului minim și evoluția veniturilor românilor

În România, salariul minim brut pe economie a crescut la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026, în baza Hotărârii de Guvern nr. 146/2026. Creșterea va avea efecte nu doar asupra angajaților remunerați cu salariul minim, ci și asupra unor plafoane fiscale, a costului cumpărării vechimii pentru pensie și a indemnizațiilor calculate în funcție de salariul minim brut.

În același timp, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani. În perioada 2010-2025, acestea au crescut cu 160%, însă, în ciuda acestei evoluții, nivelul veniturilor rămâne sub media europeană, iar diferențele dintre categoriile de venit continuă să fie relativ ridicate.

Clasamentul arată că și alte state au o povară fiscală importantă asupra salariilor. Peste o treime din venitul brut este direcționat către taxe și contribuții în Lituania (39,1%), Belgia (37,6%), Slovenia (36,9%), Germania (34,8%), Danemarca (34,0%) și Ungaria (33,5%). De asemenea, Luxemburg (32,6%) și Croația (31,5%) depășesc media Uniunii Europene.

Sudul Europei are cele mai reduse niveluri de taxare

La polul opus se află Cipru, unde doar 15,1% din salariul brut este direcționat către taxe și contribuții. Urmează Grecia, cu 17,0%, unde mai puțin de o cincime din venitul brut este reținut de stat.

În categoria statelor cu o pondere cuprinsă între 22% și 25% se regăsesc Cehia (21,6%), Irlanda (21,6%), Portugalia (21,8%), Spania (22,1%), Bulgaria (22,4%), Malta (23,1%), Estonia (23,2%), Italia (24,1%), Suedia (24,5%) și Slovacia (24,6%), toate situându-se sub pragul unui sfert din salariul brut.

În rândul celor mai mari patru economii europene, Germania înregistrează cea mai mare povară fiscală asupra salariilor, cu 34,8%, iar Spania cea mai redusă, cu 22,1%. În Franța, procentul este de 26,2%, iar în Italia de 24,1%.

Analiza arată că statele din sudul Europei tind să aplice taxe și contribuții mai reduse asupra salariilor, în timp ce nivelurile ridicate sunt întâlnite mai ales în Europa Centrală și de Est. În Europa Occidentală există diferențe semnificative, Belgia și Germania numărându-se printre țările cu cele mai mari ponderi. Totodată, țările nordice și baltice au valori diferite, ceea ce arată că poziționarea geografică nu explică singură nivelul taxării.

Familiile cu copii beneficiază de o povară fiscală mai redusă

Datele Eurostat arată că existența copiilor aflați în întreținere reduce considerabil taxarea muncii, mai ales în cazul familiilor cu un singur venit. Pentru această categorie, ponderea salariului brut direcționată către taxe și contribuții variază între -3,3% în Grecia și 33,4% în România.

În Polonia, valoarea este de -0,6%, ceea ce înseamnă că venitul net depășește salariul brut datorită alocațiilor familiale și rambursărilor de taxe. La nivelul Uniunii Europene, media pentru această categorie este de 8,0%, comparativ cu 29,1% în cazul persoanelor singure fără copii.

Și în acest clasament România ocupă primul loc. Lituania, cu 23,8%, se află pe poziția a doua, la aproape 10 puncte procentuale distanță. În afara acestor două state, doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca depășesc pragul de 20%.

Cel mai mare avantaj fiscal pentru familii este înregistrat în Germania. Acolo, ponderea salariului brut care merge către taxe și contribuții scade de la 34,8% în cazul unei persoane singure fără copii la doar 0,2% pentru un cuplu cu un singur venit și doi copii, o diferență de 34,6 puncte procentuale.

În ambele situații, salariul brut anual este de 47.514 euro. Cu toate acestea, un cuplu cu un singur venit și doi copii rămâne cu un venit net anual de 47.424 euro, în timp ce o persoană singură fără copii încasează 31.000 de euro, ceea ce înseamnă o diferență de 16.424 de euro.

Economist: povara fiscală trebuie analizată în ansamblu

În cazul cuplurilor cu doi salariați și doi copii, ponderea salariului brut direcționată către taxe și contribuții este mai redusă decât în cazul unei persoane singure fără copii în toate statele Uniunii Europene, cu excepția Greciei, unde nivelul rămâne neschimbat. Polonia se numără printre țările cu cele mai mari diferențe, respectiv 11,5 puncte procentuale.

Economistul Alex Mengden, de la Tax Foundation, consideră că analiza sistemelor fiscale nu trebuie să se rezume la nivelul impozitului pe venit, ci să ia în calcul întreaga povară fiscală suportată de angajați.

„De exemplu, povara fiscală asupra muncii este mai redusă în Danemarca decât în Polonia, însă Danemarca apare în fruntea clasamentului deoarece taxarea muncii se bazează aproape exclusiv pe impozitul pe venitul persoanelor fizice. În Polonia, în schimb, contribuțiile sociale sunt de aproape 2,5 ori mai mari decât impozitul pe venit plătit pentru un angajat cu salariul mediu, ceea ce plasează țara la coada clasamentului”, a declarat acesta pentru Euronews Business.