Oamenii de știință avertizează: Europa trebuie să se obișnuiască cu verile extreme. OMS cere planuri permanente împotriva caniculei

Verile cu temperaturi record ar putea deveni o realitate obișnuită în Europa, avertizează cercetătorii. Organizația Mondială a Sănătății solicită autorităților să trateze valurile de căldură ca pe un fenomen recurent și să se pregătească pentru ele la fel cum se pregătesc anual pentru sezonul gripei.

În această vară, continentul a fost afectat de temperaturi fără precedent. Germania, Republica Cehă și Polonia au înregistrat până la 40°C, iar în Franța temperatura medie zilnică a ajuns la 29,8°C, cu un maxim de 44°C într-un oraș. După valul de căldură au urmat furtuni puternice, iar bilanțul a indicat aproximativ 1.000 de decese suplimentare.

Datele World Weather Attribution arată că numai valul de căldură din vara trecută a provocat aproximativ 2.300 de decese asociate schimbărilor climatice în 12 țări europene.

Fenomenele extreme sunt tot mai frecvente

Un studiu WWA arată că un astfel de episod de căldură este în prezent de zeci până la sute de ori mai probabil decât în 2003 și era de neconceput în urmă cu 50 de ani.

„Mortalitatea legată de căldură va rămâne probabil o caracteristică a încălzirii climatice a Europei”, avertizează Dr. Hans Kluge, directorul regional pentru Europa al OMS. Acesta a declarat pentru Al Jazeera că decesele asociate căldurii au crescut deja, în medie, cu 52 la un milion de locuitori anual comparativ cu anii 1990.

Potrivit WWA, valurile de căldură din iunie 1976 au fost cu aproximativ 3,5°C mai reci decât cele actuale, iar cele din 2003 cu aproximativ 2°C mai reci.

„Gândiți-vă la asta ca la o cursă în care linia de start a fost mutată mult mai aproape de linia de sosire”, explică Dr. Akshay Deoras, de la Universitatea din Reading, care pune fenomenul pe seama încălzirii globale.

Încălzirea Europei accelerează

Conform serviciului Copernicus al Comisiei Europene, Europa s-a încălzit de aproximativ două ori mai repede decât media globală din anii 1980. WWA estimează că, dacă actualul nivel al emisiilor se menține, un val de căldură precum cel din această vară va apărea la fiecare câteva decenii și ar putea deveni obișnuit până la mijlocul secolului.

Specialiștii spun că episoadele sunt favorizate de o „cupolă termică”, un sistem de înaltă presiune care păstrează căldura deasupra unei regiuni pentru perioade îndelungate.

„Cupolele de căldură nu sunt o noutate, dar linia de bază deja schimbată a Europei înseamnă că același model produce acum rezultate mult mai calde decât în urmă cu decenii”, afirmă Dr. Deoras.

Profesorul Hannah Cloke explică faptul că efectele actuale sunt consecința emisiilor din urmă cu zeci de ani. Raportul Copernicus privind starea climei în Europa din 2025 confirmă că peste 95% din continent a înregistrat temperaturi peste medie, alături de pierderi record de ghețari și cele mai ridicate temperaturi ale suprafeței mării măsurate vreodată în Europa.

Ce poate fi făcut în continuare

Specialiștii atrag atenția că o parte dintre efectele schimbărilor climatice sunt deja permanente. Hannah Cloke afirmă că ghețarii alpini au depășit punctul de recuperare, iar contribuția lor la alimentarea râurilor este „redusă permanent”.

Totuși, aceasta subliniază că există încă posibilitatea limitării efectelor viitoare.

„Fiecare tonă de emisii evitate schimbă șansele a ceea ce va urma”, afirmă cercetătoarea, adăugând că diferența dintre veri dificile și veri imposibil de suportat va depinde de deciziile luate în prezent. Ea avertizează că „fereastra de acțiune se restrânge cu fiecare an secetos”.

Soluțiile propuse de experți

Datele Lancet Countdown Europe indică aproximativ 62.000 de decese asociate căldurii în 2024, iar estimările arată că acest număr ar putea crește până în 2050 în lipsa unor măsuri.

Hans Kluge avertizează că locuințele europene sunt adaptate unui climat rece.

„Majoritatea fondului locativ din această regiune a fost proiectată pentru un climat mai rece – pentru a reține căldura, nu pentru a o elimina”, spune acesta.

Directorul regional al OMS consideră că autoritățile trebuie să își schimbe abordarea.

„Guvernele trebuie să își planifice cheltuielile pentru căldură așa cum își planifică cheltuielile pentru gripa de iarnă – ca pe o provocare recurentă și previzibilă care necesită infrastructură permanentă, nu ca pe o criză singulară care necesită improvizații de urgență.”

Experții recomandă extinderea sistemelor de avertizare timpurie, modernizarea infrastructurii de apă și reducerea emisiilor. Potrivit lui Dr. Akshay Deoras, reducerea emisiilor nu va elimina valurile de căldură, însă le va face „mai puțin intense, mai puțin frecvente și de scurtă durată”. Ei avertizează că timpul pentru acțiune se scurge, iar modul în care vor arăta verile europene din 2050 depinde de măsurile adoptate acum.