Europa, avertizată că nu este pregătită pentru un război lung cu Rusia. Experții se tem că Moscova poate câștiga războiul hibrid
Europa nu ar fi capabilă să susțină un război de uzură prelungit cu Rusia, potrivit unor experți în securitate și apărare care colaborează cu NATO. Aceștia avertizează că populația europeană nu este suficient pregătită pentru un asemenea conflict și că Rusia ar putea obține avantaje importante în războiul hibrid purtat împotriva statelor europene.
Avertismentele au fost formulate în această săptămână la un forum al Conferinței de Securitate de la München, consacrat viitorului coordonării militare europene.
Ascensiunea partidelor populiste din state europene importante, cu armate puternice, pune presiune asupra planului ca un grup format din cinci țări, inclusiv Marea Britanie, să preia un rol de coordonare militară. Situația este analizată și în contextul reducerii angajamentelor SUA privind apărarea convențională a Europei.
Oficialii din domeniul apărării consideră că europenii ar putea să nu fie dispuși să accepte un război de lungă durată. Tocmai de aceea, NATO este nevoită să pregătească strategii pentru un eventual conflict relativ scurt.
Un ministru britanic a recunoscut că Occidentul a fost „mizerabil” în ceea ce privește informarea populației despre amploarea războiului hibrid dus de Rusia. Un alt diplomat britanic a criticat guvernele succesive pentru că nu au explicat suficient de clar gravitatea amenințării.
Potrivit acestora, lipsa de informare îi pune acum pe politicieni în situația de a le explica alegătorilor că finanțarea apărării ar putea presupune reducerea fondurilor pentru asistența socială.
„Nivelul dezbaterii a fost ca la grădiniță”, a spus un diplomat britanic despre modul în care a fost abordat subiectul.
Guvernul de la Londra este criticat și pentru că nu a pus în aplicare o prevedere din strategia de apărare adoptată în 2025, care prevedea organizarea unei dezbateri naționale despre amploarea amenințării la adresa securității Europei.
Un alt diplomat a explicat că dispariția, după încheierea Războiului Rece, a liniei care separa Rusia de Occident a creat condiții pentru ca Moscova să exploateze anxietățile cetățenilor europeni, atât în zona politică de stânga, cât și în cea de dreapta.
Politicienii europeni cu experiență se tem că Europa pierde războiul hibrid cu Rusia. Printre cauzele invocate se află ascensiunea populiștilor de dreapta din Polonia, Franța și Italia.
În material este menționată și formațiunea AfD din Germania. Potrivit articolului, majoritatea partidelor populiste, inclusiv AfD, sunt pro-Rusia și doresc încheierea războiului din Ucraina.
Importanța discuțiilor de la München este amplificată de acuzația oficială formulată în această săptămână de guvernul german la adresa Rusiei, privind o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, luna trecută.
Conferința de Securitate de la München susține de mai mult timp ideea unei cooperări mai strânse între cele cinci principale puteri militare europene. Un asemenea mecanism ar permite și Marii Britanii, deși nu mai este membră a Uniunii Europene, să joace un rol central în planificarea apărării europene.
În funcție de deciziile Washingtonului privind trupele americane, luate în următoarele luni, Europa ar putea ajunge să fie singură responsabilă pentru apărarea sa convențională.
La conferință, amploarea războiului hibrid, posibilele efecte ale alegerilor de anul viitor și ascensiunea AfD în Germania au fost descrise drept „elefantul din încăpere”.
Una dintre variantele discutate este ca Uniunea Europeană să publice o declarație comună privind amenințarea rusă, iar partidele populiste să fie obligate să precizeze dacă o acceptă sau o resping.
Miniștrii Apărării din grupul E5 se întâlnesc deja periodic, însă acordul privind achiziția comună de capabilități militare se află într-un stadiu incipient.
Sunt vizate sisteme integrate de apărare antiaeriană și antirachetă, arme pentru lovituri de precizie la mare distanță și sisteme de avertizare timpurie bazate pe sateliți. În prezent, aceste capabilități sunt furnizate în principal de Statele Unite.
Wolfgang Ischinger, directorul Conferinței de Securitate de la München, a avertizat că situația devine tot mai gravă.
„Europa stagnează într-o perioadă în care amenințările externe capătă o dimensiune care este cu adevărat foarte serioasă”, a explicat Wolfgang Ischinger, care a descris aceste amenințări drept provocări uriașe și existențiale ce necesită o mai bună integrare a apărării.
Ischinger a mai afirmat că E5 ar putea include toate țările europene care au o capacitate importantă de producție în industria de apărare. În cazul unui armistițiu, gruparea ar putea include și Ucraina, despre care acesta a spus că are în prezent cea mai mare și mai puternică armată din Europa.
Susținătorii grupului E5 susțin că acesta nu va duplica și nici nu va submina NATO. Există însă temeri că Alianța ar putea bloca dezvoltarea unei componente europene mai puternice în cadrul NATO.
„Americanii sunt mai buni la a vorbi despre transferul poverii decât despre împărțirea puterii”, a declarat un diplomat.
Italia se află printre statele E5 cele mai preocupate de influența războiului hibrid rusesc asupra politicii interne.
Guvernul condus de Giorgia Meloni este de dreapta, s-a arătat favorabil Ucrainei și a devenit cel mai longeviv guvern italian de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că Italia este ținta zilnică a unor atacuri cibernetice. El a avertizat că țara nu este imună la o posibilă interferență rusă în alegerile naționale de anul viitor.
„Există multe modalități de a purta un război hibrid; acesta nu se duce cu bombe, avioane sau tancuri”, a declarat Antonio Tajani.
Guido Crosetto, unul dintre cei mai apropiați aliați politici ai Giorgiei Meloni, a avertizat asupra amplorii imixtiunii ruse.
„Nu avem anticorpi și putem fi penetrați: analizați boții și o să vedeți. Incidentele au crescut datorită rețelelor sociale”, a spus Guido Crosetto la summitul NATO din Ankara.
Crosetto a explicat că Rusia are capacitatea de a acționa prin rețele sociale, inteligență artificială, securitate cibernetică, baze de date și infrastructură critică. El a precizat însă că Moscova exploatează și probleme reale din societățile occidentale, precum salariile mici.
Potrivit acestuia, atribuirea tuturor nemulțumirilor față de guverne dezinformării ruse poate duce la o interpretare greșită a problemelor reale din societate, inclusiv a oboselii provocate de costurile războiului din Ucraina.
Roberto Vannacci, liderul partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale, este considerat un posibil canal prin care mesajul Rusiei ar putea fi transmis în timpul viitoarelor alegeri din Italia, care ar putea avea loc chiar din aprilie.
Vannacci a respins această interpretare.
„Tocmai ce am descoperit că sunt un «candidat manciurian» trimis de Federația Rusă să mă plâng de prețurile mari ale petrolului în țara mea, Italia”, a spus Roberto Vannacci.
El a afirmat și că îi este greu să accepte ideea potrivit căreia dezacordul față de Bruxelles ar echivala cu lipsa de loialitate față de Occident.
În paralel, Guido Crosetto încearcă să schimbe percepția asupra Ucrainei, astfel încât aceasta să nu fie privită doar ca o povară financiară, ci și ca o țară de la care Europa poate învăța în privința tehnicilor războiului modern.
Crosetto l-a recrutat pe fostul ministru ucrainean al Apărării Mihailo Fedorov în funcția de consilier neremunerat pentru inovare.
Wolfgang Ischinger a apreciat decizia și a descris Ucraina drept țara cu cea mai bine echipată și mai modernă armată din Europa.
În prezent, Ucraina produce aproximativ 200.000 de drone pe lună. Obiectivul este depășirea pragului de șapte milioane de drone produse până la sfârșitul anului 2026.
Pentru susținerea producției au apărut aproximativ 500 de companii mici și mijlocii. Acestea asamblează drone inclusiv în ateliere de mici dimensiuni și folosesc, în principal, componente fabricate în China.