Vești proaste pentru cumpărători: alimentele se scumpesc din nou pe piețele mondiale. Ce produse au înregistrat cele mai mari creșteri
Un nou val de scumpiri începe să se contureze pe piețele mondiale ale alimentelor. În august, aproape toate marile categorii de produse au înregistrat creșteri de preț, iar unele dintre acestea au fost spectaculoase.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prețurile mondiale ale alimentelor au crescut cu 1,9% într-o singură lună.
Comparativ cu august 2025, creșterea este de 2,5%.
Indicele FAO a ajuns la 133,3 puncte, cel mai ridicat nivel din martie 2022.
Chiar dacă cifra este îngrijorătoare, situația nu a ajuns încă la nivelul crizei din 2022. Prețurile sunt în continuare cu 16,8% sub recordul atins în martie 2022.
Potrivit FAO, pe piețele alimentare a revenit o „primă de risc”, pe fondul vremii extreme, al tensiunilor geopolitice și al problemelor care pot afecta transportul mărfurilor.
Grâul s-a scumpit cu 15% într-un an
Cerealele sunt printre produsele care au tras prețurile în sus.
În luna august, prețurile cerealelor au crescut cu 2,2%, iar grâul s-a scumpit cu 2,6% numai într-o lună.
Mai important pentru evoluția pe termen mai lung este faptul că grâul costă acum cu 15% mai mult decât în urmă cu un an.
O parte dintre probleme sunt legate de zona Mării Negre, una dintre cele mai importante regiuni pentru comerțul internațional cu cereale.
Rutele maritime folosite pentru exporturile de cereale din Rusia și Ucraina sunt expuse în continuare unor riscuri, iar orice întrerupere a transporturilor poate influența prețurile la nivel mondial.
Zahărul s-a scumpit cu aproape 12% într-o lună
Zahărul a avut o evoluție și mai spectaculoasă.
În august, prețul acestuia a crescut cu 11,9%, într-o singură lună.
În Uniunea Europeană, vremea caldă și uscată afectează culturile de sfeclă de zahăr. În Asia există îngrijorări privind producția din cauza fenomenului El Niño, iar în Brazilia estimările pentru producție au fost reduse.
Creșteri și la carne, lactate și ulei
Și alte produse alimentare au devenit mai scumpe pe piețele internaționale.
Carnea a înregistrat o creștere de 1%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 2,3%.
Uleiurile vegetale au avut creșteri pentru a treia lună consecutivă.
În acest caz, scumpirea uleiului de palmier și a celui de soia a compensat scăderile de preț pentru uleiul de floarea-soarelui și cel de rapiță.
Recolta mondială scade, dar nu există deocamdată o lipsă de alimente
FAO estimează pentru 2026 o producție mondială de cereale de aproximativ 2,98 miliarde de tone.
Cantitatea este cu 2% mai mică decât cea din 2025, dar chiar și așa ar reprezenta a doua cea mai mare recoltă înregistrată.
Prin urmare, problema nu este că lumea rămâne fără cereale.
Riscul vine din faptul că vremea extremă poate afecta recoltele, iar războaiele și tensiunile internaționale pot face transportul mai dificil și mai scump.
Ce se întâmplă în Marea Neagră poate conta și pentru prețuri
Marea Neagră are un rol important în comerțul mondial cu cereale.
Ucraina este un exportator important de produse agricole, iar problemele apărute pe rutele maritime pot afecta aprovizionarea și pot crește costurile de transport.
Într-o astfel de situație, prețurile pot începe să crească înainte să existe efectiv o lipsă de produse.
Motivul este simplu: piața reacționează și la ceea ce s-ar putea întâmpla, nu doar la ceea ce se întâmplă în prezent.
Nu suntem încă în situația din 2022
Deși cifrele sunt îngrijorătoare, datele FAO nu indică în acest moment o nouă criză alimentară mondială comparabilă cu cea din 2022.
Prețurile sunt încă cu 16,8% sub recordul din martie 2022, iar producția de cereale rămâne foarte ridicată.
Pentru sezonul 2026/2027, nivelul rezervelor de cereale raportat la consum este estimat la 31,6%.
Cu alte cuvinte, există încă rezerve importante, iar situația aprovizionării mondiale nu este una de criză.
Pericolul ar putea apărea dacă mai multe probleme se mențin în același timp: recolte afectate de secetă și căldură, războaie, transport mai scump și blocaje comerciale.
Se vor scumpi automat alimentele în România?
Nu neapărat în aceeași proporție.
Prețul mondial al unei materii prime nu este același lucru cu prețul produsului pe care îl plătește românul la supermarket.
De exemplu, până când grâul ajunge să fie transformat într-o pâine, apar costuri pentru transport, energie, procesare, salarii, ambalaje, taxe și distribuție.
Asta înseamnă că o creștere de 15% a prețului grâului nu duce automat la o creștere de 15% a prețului pâinii.
Totuși, dacă materiile prime rămân scumpe pentru o perioadă mai lungă, presiunea se poate transmite treptat către prețurile finale.
Deocamdată, datele arată mai degrabă o nouă perioadă de presiune asupra prețurilor alimentare, nu o repetare a crizei mondiale din 2022.