Ziua Drapelului Naţional sărbătorită, marți, la Cluj-Napoca

În fiecare an, în 26 iunie, românii sărbătoresc Ziua Drapelului Național. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. Drapelul Național va fi celebrat și la Cluj-Napoca, marți, când Instituția Prefectului – Județul Cluj, împreună cu Primăria municipiului și Divizia 4 Infanterie „Gemina”, vor organiza o ceremonie publică dedicată Zilei Drapelului Național, în Piața Avram Iancu.

Ceremonia este precedată de slujba de sfințire a Drapelului Național care se va desfășura în Catedrala Mitropolitană. La eveniment vor participa reprezentanți ai autorităților publice locale și județene, ai instituțiilor publice civile și militare, veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere. Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998. Astăzi, începând cu ora 19.00, va avea loc ceremonialul de coborâre de pe catarg a Drapelului Național, care va fi depus în Catedrala Mitropolitană.

De Ziua Drapelului Național autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești și ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde încă din vremea lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea și un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail și Gavril, a aparținut lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluției pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înăbușită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui. Și totuși, după 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiționat și depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din București.

Istoria Drapelului Național începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Țării Românești, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben și roșu, iar cel al armatei trei: roșu, galben și albastru și un vultur la mijloc. Tricolorul, în timpul Revoluției de la 1848, a fost adoptat ca simbol al națiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu și instaurarea Guvernului provizoriu de la București, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Național.

Tricolorul devenea astfel steagul național al tuturor românilor, iar culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificație: roșul semnifică frăția, galbenul exprimă bogăția ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile sunt împărțite egal pentru a reprezenta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.