România se confruntă cu o lipsă severă de angajați. Tot mai multe domenii depind de muncitori străini

Piața muncii din România traversează o perioadă dificilă, marcată de un deficit major de forță de muncă, estimat la aproximativ 600.000 de angajați lipsă la nivel național. În acest context, interesul angajatorilor pentru muncitori din afara Uniunii Europene este în creștere, însă soluțiile disponibile sunt tot mai limitate.

Pentru anul 2026, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini, cu 10.000 mai puțini față de anul precedent. Această reducere vine într-un moment în care tot mai multe sectoare economice reclamă lipsa personalului.

Dacă în trecut muncitorii străini erau angajați preponderent în construcții sau în industria HoReCa, în prezent cererea s-a extins semnificativ. Transporturile, în special segmentul șoferilor de TIR, dar și gospodăriile private, se numără printre domeniile grav afectate de lipsa forței de muncă.

Tot mai multe familii caută lucrători polivalenți, capabili să îndeplinească sarcini diverse: îngrijirea copiilor, menaj, grădinărit, cumpărături, îngrijirea animalelor sau mici lucrări de întreținere. Acești angajați locuiesc, de regulă, în casa beneficiarului, iar costurile pentru un astfel de serviciu pot ajunge la 1.200–1.500 de euro lunar, sumă care include cazarea și masa.

Până recent, încadrarea acestor muncitori se realiza într-un cadru legal neclar, sub titulatura de „asistenți personali”. Această practică a fost însă stopată la finalul anului trecut, după ce o ordonanță de urgență intrată în vigoare la 31 decembrie 2025 a redefinit strict noțiunea de asistență personală, limitând-o exclusiv la îngrijirea persoanelor cu handicap și doar pe baza unei calificări profesionale.

Reprezentanții agențiilor de recrutare atrag atenția că noile prevederi legislative riscă să accentueze criza de personal, deoarece tocmai categoriile cele mai căutate de angajatori nu mai pot fi încadrate legal în forma anterioară. În lipsa unor soluții rapide și flexibile, există temeri că deficitul de forță de muncă se va adânci, iar fenomenul muncii la negru ar putea reapărea pe scară largă.