România păstrează harta administrativă de acum aproape 60 de ani. 432 de comune au sub 1.500 de locuitori

În timp ce Republica Moldova face pași spre comasarea unor primării, România continuă să păstreze o structură administrativă care datează, în mare parte, de aproape șase decenii. Datele prezentate arată că sute de unități administrativ-teritoriale nu mai ating pragurile de populație prevăzute de lege.

România are peste 3.100 de municipii, orașe și comune, însă o parte importantă dintre acestea au ajuns să gestioneze comunități cu populații mult mai mici decât cele avute în vedere la stabilirea criteriilor legale.

Potrivit unui audit al Curții de Conturi, 119 dintre cele 216 orașe analizate, respectiv 55%, au sub 10.000 de locuitori.

În cazul comunelor, 432, adică aproximativ 15% din total, au ajuns sub pragul de 1.500 de locuitori.

Veniturile proprii nu acoperă cheltuielile

Datele financiare ridică o altă problemă. În 2023, numai 27% dintre comune reușeau să își asigure din venituri proprii mai mult de jumătate din buget. În cazul orașelor mici, procentul era de 34%.

În ceea ce privește cheltuielile de personal, doar 31% dintre comune le puteau achita din propriile venituri. Restul administrațiilor depind într-o măsură importantă de transferurile de la bugetul central.

Una dintre soluțiile discutate este comasarea comunelor foarte mici. O eventuală reformă ar putea include și reclasificarea unor orașe, precum și realizarea unor servicii comune pentru taxe, urbanism, digitalizare sau proiecte europene.

Totuși, în prezent nu există o estimare oficială considerată credibilă privind economia totală pe care ar aduce-o o redesenare a hărții administrative.

De la regionalizare la reducerea posturilor

România a început oficial procesul de regionalizare în 2013, când a fost creat un comitet pentru descentralizare și reorganizare administrativ-teritorială. De atunci au trecut 13 ani, fără ca structura de bază a județelor și administrației să fie modificată.

În schimb, în 2026 a fost redus numărul maxim de posturi din administrația locală cu 30%.

În Bihor, plafonul a fost redus de la 5.606 la 3.960 de posturi, iar în Constanța de la 5.344 la 4.022 de posturi.

Reducerea personalului reprezintă însă doar o parte a problemei. O primărie care deservește tot mai puțini locuitori și nu își poate acoperi cheltuielile din venituri proprii continuă să depindă de finanțarea centrală, chiar dacă are mai puțini angajați.

Două modele diferite

În timp ce Republica Moldova merge înainte cu un proces de comasare a primăriilor, România continuă să amâne o reformă administrativ-teritorială despre care se vorbește încă din 2013.

Problema nu mai este doar câți funcționari pot fi eliminați din administrație, ci dacă actuala structură administrativă mai este adaptată realităților demografice și financiare ale României.