România: de la codașă în Europa la locul 3 la reciclare prin SGR

În mai puțin de doi ani de la lansare, Sistemul de Garanție‑Returnare (SGR) a transformat radical modul în care România colectează și reciclează ambalajele de băuturi, propulsând țara pe podiumul european al performanței în reciclare.

Salt impresionant în reciclare

Până în 2024, România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea ambalajelor. Implementarea SGR — un sistem în care consumatorii returnează ambalaje (PET, sticlă și metal) în schimbul unei garanții financiare — a schimbat această situație.

Statisticile arată o creștere spectaculoasă a ratei de returnare:

• În 2024, 3,36 miliarde de ambalaje au fost returnate din 6,1 miliarde puse pe piață.
• În primele 10 luni din 2025, acest număr a urcat la 4,5 miliarde dintr‑un total de 5,3 miliarde ambalaje, marcând o creștere de aproape 62% față de anul anterior.

Pe această bază, România a ajuns să aibă al treilea cel mai mare sistem SGR din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia, depășind multe state cu tradiție în reciclare.

Investiții și impact economic

Succesul sistemului nu este întâmplător: a fost susținut de investiții de peste 90 de milioane de euro, cu planuri de finanțare până în 2029 pentru extinderea infrastructurii de colectare și sortare a deșeurilor.

Rezultatele se reflectă și în economiile realizate de autoritățile locale: separarea fluxului de ambalaje SGR de gunoiul menajer a generat economii estimate între 112 și 160 milioane de lei doar în primele opt luni ale anului 2025.

Schimbarea comportamentului la nivelul populației

Pe lângă cifrele impresionante, impactul SGR se vede și în atitudinea cetățenilor. Returnarea ambalajelor a trecut de la un gest ocazional la unul tot mai normal, influențând obiceiurile de consum și responsabilitatea față de mediu.

Pentru mulți români, returnarea ambalajelor nu mai este doar o modalitate de a recupera garanția plătită la cumpărare, ci un gest civic și ecologic, apreciat în special de tineri, familii și persoane din comunități vulnerabile.