Prețuri diferite de la un oraș la altul: cât costă legumele și alimentele în Cluj-Napoca față de restul țării

O analiză bazată pe datele Institutului Național de Statistică pentru luna iunie arată diferențe foarte mari între prețurile alimentelor din piețele românești. Cluj-Napoca apare în mai multe dintre comparații, iar în cazul castraveților diferența față de alte orașe este deosebit de mare.

La Cluj-Napoca, un kilogram de castraveți costa 11 lei. În Brăila, același produs putea fi cumpărat cu aproape 4 lei kilogramul.

Și în cazul roșiilor Cluj-Napoca se află printre orașele cu prețuri ridicate. În Botoșani, kilogramul ajungea la 17,50 lei, acesta fiind cel mai mare preț menționat în analiză. În Tulcea erau valori apropiate, iar în București și Cluj-Napoca kilogramul costa cu numai 10-20 de bani mai puțin.

În Vaslui, Giurgiu și Pitești, aceeași sumă de aproximativ 17,50 lei era suficientă pentru cumpărarea a circa două kilograme de roșii.

Cea mai mare diferență dintre exemplele analizate este întâlnită la cartofi. În Bistrița, kilogramul costa 10,33 lei, în timp ce în Slatina prețul era de 2,30 lei.

Diferențe mari se înregistrau și la varză. Un kilogram costa 8 lei în Bistrița, în timp ce în Călărași putea fi cumpărat cu 2,25 lei.

Variațiile de preț nu sunt specifice doar legumelor. În cazul laptelui dulce, un litru costa 8 lei în Tulcea și 5 lei în Satu Mare.

Brânza de oaie costa 60 de lei kilogramul în Târgoviște, iar valori similare erau în București, Timișoara și Craiova. În Sibiu și Brașov, kilogramul costa aproximativ 50 de lei. Dintre orașele prezentate, cel mai mic preț era în Drobeta-Turnu Severin, unde kilogramul ajungea la 35 de lei.

La ouă, diferența era de asemenea semnificativă: în Buzău, un ou de găină costa 2 lei, iar în Oradea 1,10 lei.

De ce există diferențe atât de mari între orașe? Cristian Năsulea, profesor de economie, explică faptul că distanța față de producător și lungimea lanțului de distribuție pot influența prețul. Atunci când produsele sunt disponibile în apropierea zonei de producție sau sunt cumpărate direct de la producători, costurile pot fi mai mici.

Totuși, un rol important îl are cererea și oferta, precum și dimensiunea pieței.

În orașele mari, numărul mai mare de cumpărători poate atrage mai mulți comercianți, iar concurența dintre aceștia poate determina scăderea marjelor.

Profesorul a dat Bistrița drept exemplu de piață în care concurența mai redusă poate contribui la prețuri mai mari, comparativ cu orașele mari, inclusiv București sau Cluj-Napoca.

Prețul plătit de consumator include însă mult mai mult decât suma primită de producător. Pe traseul produsului se adaugă cheltuieli pentru transport, logistică, depozitare și distribuție.

Potrivit lui Cristian Năsulea, producătorii pleacă de la un preț care reprezintă o fracțiune mică din prețul final al alimentului.

În cazul anumitor produse, până la 70% din preț poate fi adăugat între producător și consumator, inclusiv prin costurile de transport, distribuție și depozitare.

Importurile pot avea, la rândul lor, un efect asupra prețurilor. Conform explicațiilor oferite de profesor, datele statistice arată că importurile tind să contribuie la scăderea prețurilor, deoarece cresc oferta disponibilă.

Roșiile și pepenii importați, de exemplu, pot contribui la menținerea unor prețuri mai mici deoarece nu ar fi aduși pe piața românească dacă nu ar putea fi comercializați la un preț avantajos.

Totuși, o diferență mare între prețul de import și prețul final nu se transferă automat integral către consumator. Prețul este influențat în continuare de cerere și de concurența dintre comercianți.

„Se ajustează prețurile în funcție de prețul pe care consumatorii sunt dispuși să-l plătească și în funcție de numărul de concurenți care există pe piață pentru același produs”, a explicat Cristian Năsulea.

Datele analizate arată astfel că aceeași sacoșă de alimente poate ajunge să coste cu zeci de lei mai mult în funcție de orașul în care este cumpărată. În cazul Clujului, diferența este evidentă în special la castraveți, unde prețul de 11 lei pe kilogram este mult peste valoarea de aproape 4 lei înregistrată în Brăila.