Liberalizarea prețului la gaze: între temeri de scumpire și măsura „hibridă” anunțată de stat

La începutul anului 2026, schema de plafonare a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici urma să expire pe 1 aprilie, potrivit evoluțiilor legislative și estimărilor economice din piață. În mod normal, după această dată, românii ar fi trebuit să plătească prețul de pe piața liberalizată, care ar fi putut duce la creșteri ale facturilor, în lipsa unei intervenții publice.

Estimările unor furnizori indicau o posibilă creștere a facturii de gaze cu aproximativ 5% după eliminarea plafonării, datorită faptului că prețul de achiziție al gazelor pe piața liberă era semnificativ mai ridicat decât cel protejat de stat.

În acest context, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că Guvernul a decis să introducă o formulă “oarecum hibridă”, menită să evite “o explozie a prețurilor”, după expirarea plafonării. Aceasta presupune o serie de plafoane segmentate în lanțul de furnizare, începând de la producător până la furnizorul final, menținând prețul maxim pentru consumator la nivelul actual de 0,31 lei pe kWh.

Potrivit ministrului, în situația în care prețul de piață ar depăși această limită, diferența va fi suportată de stat, nu de consumatorii finali. Măsura are ca scop și stimularea concurenței și a eficienței costurilor în sectorul energetic.

Anterior, autoritățile și autoritatea de reglementare ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) avertizaseră consumatorii să fie pregătiți pentru modificări ale modului în care sunt facturate gazele, inclusiv prin informarea clienților despre prețurile contractuale pentru perioada fără plafonare.

Această combinație de protecție și stimulente economice este menită să atenueze efectele social‑economice ale tranziției de la o piață reglementată strict la una mai liberă, în care consumatorii și furnizorii se vor adapta treptat la noile condiții.