Lecția oferită de spitalele din România după atacul ransomware care a afectat sistemul medical: cum a fost evitat blocajul total

Povestea atacului cibernetic care a afectat peste 100 de spitale din România a fost prezentată de BBC drept un exemplu remarcabil de gestionare a unei situații de criză. Publicația britanică arată că, deși sistemele informatice au fost grav afectate, serviciile medicale au continuat să funcționeze datorită unei decizii rapide și unor metode considerate până nu demult depășite: pixul și hârtia.

Criza a izbucnit în februarie 2024, când infrastructura informatică bazată pe platforma Hippocrates a fost compromisă în urma unui atac de tip ransomware. Sistemul este utilizat în numeroase spitale pentru gestionarea activităților medicale și administrative, iar blocarea acestuia a creat dificultăți majore în procesarea datelor pacienților și în activitatea curentă a unităților sanitare.

În total, 21 de spitale au fost afectate direct, iar alte zeci de unități medicale au fost deconectate preventiv de la internet. Potrivit autorităților, măsura a fost luată pentru a împiedica răspândirea atacului către alte sisteme conectate la rețea. În acest fel, aproximativ 100 de spitale au intrat într-un regim special de funcționare.

Medicii și personalul administrativ au fost nevoiți să revină la procedurile clasice. Internările, consultațiile și documentele medicale au fost completate manual, iar evidențele au fost ținute pe suport de hârtie până la restabilirea infrastructurii digitale. BBC remarcă faptul că această soluție de avarie a permis continuarea actului medical în condiții dificile.

Investigațiile efectuate de DNSC au arătat că atacul a fost realizat cu ajutorul unui ransomware din familia Phobos. Fișierele și bazele de date au fost criptate, iar atacatorii au transmis o cerere de răscumpărare pentru deblocarea informațiilor. Valoarea solicitării a fost estimată la peste 150.000 de euro.

Un avantaj important pentru spitale a fost existența copiilor de siguranță ale datelor. Autoritățile au precizat că majoritatea unităților afectate dispuneau de backup-uri recente, ceea ce a făcut posibilă recuperarea informațiilor și revenirea treptată la funcționarea normală a sistemelor informatice.

Analiza BBC concluzionează că România a reușit să transforme o situație critică într-un exemplu de reziliență. Reacția rapidă, izolarea sistemelor compromise și capacitatea personalului medical de a continua activitatea în condiții de criză sunt prezentate drept elemente care au limitat impactul atacului și au atras atenția specialiștilor în securitate cibernetică din întreaga lume.