Economia trage frâna: consumul înregistrează cea mai mare scădere de după criza din 2009

Românii încep să resimtă efectele crizei: coșurile de cumpărături sunt mai goale, iar vânzările cu amănuntul au înregistrat în august cea mai accentuată scădere din ultimii ani, cu 4% față de luna precedentă. Această cifră ridică semne de întrebare privind sănătatea economiei locale și nivelul de încredere al consumatorilor.

Potrivit unei analize ING, reculul din august nu este doar o întâmplare. După o vară plină de incertitudini – cu discuții despre taxe, inflație și scumpiri –, românii au devenit mai prudenți. Chiar dacă mulți și-au făcut cumpărăturile înainte de creșterea TVA-ului și a accizelor, efectul de „stocare” nu explică întreaga scădere.

Alimentele s-au vândut cu 3,4% mai puțin, bunurile nealimentare cu 3%, iar combustibilii cu aproape 3%. Iar datele din iulie, revizuite și ele în jos, arată că frâna consumului a fost trasă mai devreme decât se credea. Excluzând perioada pandemiei, este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009–2010.

Pe plan european, România nu este singura în recul: în Polonia și Ungaria, vânzările au stagnat în ultimele luni, iar în Cehia s-a înregistrat o scădere similară. Economiștii spun că întregul bloc est-european traversează o perioadă de ajustare, după doi ani de creștere bazată pe consum.

În România, această răcire a cumpărăturilor vine după un 2024 peste așteptări, când vânzările de bunuri nealimentare au crescut cu peste 14%. Mulți români au profitat atunci de creditul de consum ușor accesibil, dar acum inflația, dobânzile și teama de pierdere a locului de muncă i-au făcut mai rezervați.

Economistul-șef al ING, Valentin Tătaru, spune că „nu ne așteptăm ca această scădere abruptă să devină norma, dar prudența consumatorilor ar putea persista până la începutul lui 2026”. Totuși, există și un semn de speranță: planurile de investiții publice și fondurile europene ar putea amortiza scăderea cererii din partea populației.

În cifre, tabloul este clar: România a avut în primul trimestru o creștere anuală a vânzărilor de 3,5%, iar în trimestrul al doilea doar 1,8%. Estimările pentru PIB au fost deja revizuite în jos, de la 2,2% la 0,8%, însă economiștii nu vorbesc despre recesiune, ci despre o „aterizare controlată”.

Pentru gospodării, această perioadă este un test de echilibru. Oamenii încearcă să reducă risipa, să cumpere local și să se adapteze la un context economic care se schimbă rapid. „Nu e o criză, ci o recalibrare a obiceiurilor de consum”, spun analiștii. Iar dacă investițiile publice și sectorul construcțiilor își mențin ritmul, economia ar putea redobândi treptat încrederea pierdută.