Directorul Liceului „Octavian Goga” Huedin, reacție după dispariția echipamentelor: multe explicații despre proceduri, zero răspunsuri despre cum au dispărut bunurile
Directorul Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin, Horea Dorin Matiș, a transmis în sfârșit o poziție publică în scandalul echipamentelor IT dispărute din unitatea de învățământ. Un răspuns lung, în care directorul vorbește despre cronologie, spații, lucrări de reabilitare, constructori, acces, supraveghere video și anchetă. Problema este că, raportat la gravitatea situației, poziția directorului lasă exact întrebările esențiale fără răspuns. Internauții l-au taxat pe Matiș la comentarii. (foto jos)
În timp ce din informațiile publicate până acum reiese că vorbim despre echipamente în valoare de zeci de mii de euro, inclusiv 10 table inteligente, laptopuri, monitoare și sisteme de sonorizare, directorul nu spune concret cine trebuia să le păzească, când s-a constatat lipsa lor, cum a fost posibil ca bunurile să dispară și de ce conducerea liceului nu a oferit public, până acum, o explicație clară asupra responsabilităților administrative.
În schimb, Horea Dorin Matiș transmite un mesaj care poate fi rezumat astfel: să așteptăm ancheta.
„În acest moment există o cercetare în desfășurare”, spune directorul, precizând că liceul a sesizat Poliția și că sunt efectuate operațiuni de inventariere și verificare.
Perfect. Dar ancheta penală trebuie să stabilească cine a furat. Directorul trebuia să explice, în primul rând, cum a fost administrat patrimoniul liceului pe care îl conduce.
Peste 76.000 de euro în joc, dar directorul vorbește despre „traseul fiecărui bun”
INFO Huedin a relatat încă din 4 august despre dispariția echipamentelor, prejudiciul fiind estimat atunci la peste 76.000 de euro, iar printre bunurile dispărute fiind menționate 10 table inteligente, laptopuri și alte echipamente.
Ulterior, publicația a prezentat lista completă a bunurilor reclamate ca fiind sustrase.
În fața unei asemenea situații, era de așteptat ca directorul să vină cu răspunsuri precise.
În schimb, Horea Dorin Matiș explică faptul că „traseul fiecărui bun trebuie reconstituit individual: achiziție, livrare, predare, instalare, inventariere, utilizare, depozitare, eventuală relocare și situația constatată ulterior”.
Adică exact ceea ce ar fi trebuit să fie deja limpede din evidențele administrative ale unei instituții de învățământ.
Nu vorbim despre obiecte personale uitate într-un depozit. Vorbim despre bunuri publice, achiziționate prin proiecte, inventariate și date în administrarea liceului.
Directorul vorbește despre spații. Primăria spune că responsabilitatea fusese stabilită
Unul dintre punctele centrale ale poziției directorului este afirmația că liceul nu ar fi beneficiat de „spații alternative de depozitare puse la dispoziție de autoritatea locală”.
Numai că Primăria Huedin a transmis public că responsabilitatea privind protejarea echipamentelor fusese discutată anterior.
Potrivit comunicării Primăriei, la întâlnirea din 12 august 2025, la care au participat reprezentanți ai administrației locale, conducerile unităților de învățământ și constructorii, s-a discutat explicit despre relocarea materialelor și echipamentelor înaintea începerii lucrărilor.
Constructorul ar fi precizat că obiectele fragile sau de valoare trebuie depozitate corespunzător, iar reprezentanții liceului ar fi confirmat că își asumă eliberarea sălilor și laboratoarelor. Primăria susține că oferise inclusiv sprijin logistic pentru transport și mutare.
Aici apare contradicția pe care directorul nu o lămurește.
Dacă responsabilitatea era clar stabilită, de ce au dispărut bunurile? Cine le păzea? Cine avea cheia? Cine avea acces? Cine a verificat spațiile? Cine a făcut inventarul? Când s-a constatat lipsa?
În poziția sa, directorul spune că toate aceste lucruri trebuie stabilite prin anchetă.
Dar aceasta nu răspunde la problema administrativă.
„Nu acuz pe nimeni” – dar cine răspunde pentru bunurile liceului?
Horea Dorin Matiș precizează apăsat:
„Nu acuz Primăria Orașului Huedin. Nu acuz constructorul, subcontractanții, furnizorii sau alte societăți care au desfășurat activități în incinta liceului. Nu acuz angajații liceului și nicio altă persoană.”
Este, desigur, dreptul directorului să nu acuze pe nimeni.
Numai că a nu acuza pe nimeni nu este același lucru cu a explica ce s-a întâmplat.
Directorul este cel care conduce unitatea de învățământ. Iar în centrul scandalului se află bunuri care au ajuns în patrimoniul instituției și care, ulterior, au dispărut.
În locul unei explicații despre mecanismele de control ale liceului, primim însă o pledoarie pentru ca nimeni să nu tragă concluzii înainte de finalizarea anchetei.
„O întrebare nu reprezintă o probă”. Dar nici lipsa răspunsurilor nu rezolvă problema
Unul dintre cele mai apăsate pasaje din poziția directorului este:
„O întrebare nu reprezintă o probă. O suspiciune nu reprezintă o constatare. O interpretare nu reprezintă un verdict.”
Corect.
Dar nimeni nu i-a cerut directorului să dea un verdict penal.
I s-au cerut explicații despre administrarea unor bunuri publice.
Sunt două lucruri complet diferite.
Poliția trebuie să stabilească dacă și cine a comis o faptă penală. Directorul trebuie să explice cum au fost gestionate bunurile instituției pe care o conduce.
Iar până acum, răspunsul este în mare parte: nu știm, trebuie să stabilească ancheta.
De la 10 table inteligente la o întreagă listă de echipamente dispărute
Cazul nu mai este demult despre „câteva obiecte”.
Prima informație publicată indica 10 table inteligente, iar ulterior a fost publicată lista completă a bunurilor reclamate ca dispărute. Ancheta a intrat între timp într-o etapă despre care INFO Huedin a relatat că s-a extins, existând inclusiv informații potrivit cărora ar putea apărea elemente noi.
În aceste condiții, poziția directorului devine cu atât mai problematică.
Pentru că, în loc să aflăm ce a făcut concret conducerea liceului pentru protejarea bunurilor, aflăm despre trasee, constructori, lucrări, alimentarea cu energie electrică și sisteme de supraveghere.
Toate acestea pot fi relevante pentru anchetă.
Dar nu răspund la întrebarea administrativă fundamentală:
Cine era responsabil ca echipamentele să nu dispară?
Primăria a cerut deja documente. Directorul trebuia să le aibă
Primăria Huedin a anunțat că a cerut conducerii liceului, cu termen 20 august, ora 16:00, inventarul complet al bunurilor lipsă, un raport privind modul în care au fost depozitate și păzite echipamentele, informații despre persoanele care aveau acces, măsurile de securitate luate și copiile sesizărilor transmise Poliției.
Și aici apare o întrebare legitimă:
De ce aceste lucruri trebuie solicitate acum, oficial, de Primărie?
Dacă evidența patrimoniului este clară, dacă bunurile sunt inventariate și dacă responsabilitățile sunt stabilite, aceste informații ar trebui să existe deja într-o formă precisă.
Nu este nevoie de metafore despre „adevăr”, „intensitatea acuzațiilor” sau „forța probelor”.
Este nevoie de documente.
„Adevărul nu se stabilește prin intensitatea acuzațiilor”
Directorul își încheie poziția afirmând:
„Adevărul nu se stabilește prin intensitatea acuzațiilor, ci prin forța probelor.”
Din nou, nimic de contestat în principiu.
Numai că presa nu este cea care trebuie să stabilească vinovăția penală a cuiva.
Presa întreabă.
Administrația explică.
Poliția anchetează.
Iar directorul unei instituții răspunde pentru modul în care instituția sa își gestionează patrimoniul.
În acest caz, după dispariția unor bunuri evaluate la zeci de mii de euro și după apariția unei liste care cuprinde numeroase echipamente, comunitatea nu primește de la director răspunsuri concrete despre responsabilitate, ci o lungă explicație despre motivul pentru care responsabilitatea nu poate fi stabilită încă.
Asta este, de fapt, esența poziției lui Horea Dorin Matiș: multe cuvinte despre anchetă și foarte puține răspunsuri despre conducerea instituției.
Iar într-un caz în care bunurile publice au dispărut dintr-un liceu, aceasta nu este tocmai explicația pe care comunitatea avea dreptul să o primească.
Internauții l-au taxat pe Matiș în comentarii.
