Avertisment ignorat? Guvernul vorbea încă din 2024 despre riscul unei crize provocate de scăderea debitului Dunării

Problemele provocate în această vară de seceta severă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării au fost anticipate într-un document strategic adoptat de Guvern în 2024. Strategia națională de adaptare la schimbările climatice avertiza că România riscă să se confrunte cu efecte tot mai grave asupra sistemului energetic și infrastructurii critice din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei apei.

Prognoze îngrijorătoare până în 2050

Documentul guvernamental arată că modelele climatice indică o reducere semnificativă a precipitațiilor în lunile de vară atât în intervalul 2021–2030, cât și în perioada 2031–2050.

Cele mai afectate regiuni sunt Dobrogea, Bărăganul și vestul României, unde seceta este deja o problemă majoră. În același timp, documentul estimează că fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente.

Mai puțină zăpadă, debite tot mai mici

Strategia avertizează și asupra diminuării stratului de zăpadă, o sursă importantă de alimentare a râurilor în sezonul cald.

Conform documentului, reducerea grosimii stratului de zăpadă se va accentua în anii următori, în special în luna februarie, ceea ce va influența negativ rezervele de apă disponibile în timpul verii.

Criza actuală confirmă scenariile din strategie

Situația actuală de pe Dunăre, unde nivelul apei a scăzut la valori istorice și a afectat funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, confirmă avertismentele formulate încă din 2024.

Strategia precizează că, în perioadele cu temperaturi foarte ridicate, eficiența sistemelor de răcire ale grupurilor termoenergetice și nuclearoelectrice scade, iar infrastructura energetică poate fi afectată exact atunci când consumul este cel mai ridicat.

În prezent, debitul redus al Dunării a dus la oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar autoritățile au intervenit pentru creșterea debitului pe brațul Dunării Vechi prin dislocarea stâncii Pârjoaia.