Rezerva de bani cash pe care europenii sunt sfătuiți să o aibă în casă. Ce recomandări există pentru situații de criză

Banii cash ar putea deveni esențiali în cazul unei situații în care sistemele electronice de plată nu mai funcționează. Autoritățile europene atrag atenția asupra unor scenarii precum penele de curent de amploare, atacurile cibernetice sau întreruperea rețelelor de comunicații, care pot bloca simultan POS-urile, bancomatele și plățile cu telefonul.

Comisia Europeană recomandă ca populația să fie pregătită să se descurce timp de cel puțin 72 de ore în cazul unei crize, având la dispoziție resursele esențiale. Bruxelles-ul nu impune însă o anumită sumă de numerar care trebuie păstrată în fiecare locuință.

În schimb, mai multe țări europene au stabilit propriile recomandări. În Țările de Jos, oamenii sunt sfătuiți să aibă 70 de euro pentru fiecare adult și 30 de euro pentru fiecare copil. Austria indică o rezervă de aproximativ 100 de euro pentru fiecare persoană.

Numerarul ar trebui să fie disponibil în bancnote și monede de valori diferite, astfel încât oamenii să poată achita exact cumpărăturile în cazul în care nu mai pot utiliza cardul.

Aplicând aceste repere unei familii cu doi adulți și doi copii, suma de rezervă ar fi de aproximativ 1.000 până la 2.000 de lei, în funcție de nivelul recomandat.

Importanța unei asemenea rezerve a fost demonstrată în aprilie 2025, când Spania și Portugalia au fost afectate de o pană masivă de electricitate. Peste 50 de milioane de persoane au rămas fără energie electrică.

Datele analizate de Banca Centrală Europeană arată că, în regiunile afectate, plățile cu cardul în magazine s-au redus cu aproximativ 41-42%. În același timp, comerțul online la nivel național a scăzut cu circa 54%. Numeroase POS-uri, bancomate și portofele digitale nu au mai putut fi utilizate timp de mai multe ore, pe fondul lipsei electricității și a comunicațiilor.

BCE descrie numerarul drept o „roată de rezervă” pentru sistemul de plăți. Rolul banilor cash este de a completa plata electronică atunci când infrastructura digitală este indisponibilă. Într-un astfel de scenariu, rezerva poate fi folosită pentru nevoi de bază, inclusiv apă, alimente, medicamente și transport.

Și România poate fi expusă unor astfel de riscuri. O pană majoră de curent sau un atac informatic ar putea afecta simultan infrastructura necesară pentru utilizarea POS-urilor și bancomatelor, dar și internetul și telefonia. Atacurile cibernetice, dezastrele naturale și conflictele se regăsesc printre riscurile incluse de Comisia Europeană în Strategia UE pentru pregătirea în situații de criză.