Radarele fixe ar putea fi instalate în România în 2027. Ce limite de viteză sunt propuse de specialiști
România ar putea avea primele radare fixe funcționale în toamna anului 2027. Alin Șerbănescu, reprezentant al CNAIR, a declarat că proiectul pentru componenta fixă a sistemului este deja în licitație, iar primele echipamente ar urma să înceapă să funcționeze în toamna anului viitor.
„Noi CNAIR-ul suntem cei care venim cu componenta fixă. Anul viitor, în toamnă. Este în licitație acum proiectul”, a precizat Șerbănescu. Potrivit acestuia, atunci „vor începe primele unități, să zicem așa, să își facă simțit efectul”.
Oficialul CNAIR a spus că există și presiuni pentru întârzierea proiectului, afirmând: „Nu știți câți oameni ne roagă să întârziem acestă acest proiect…”.
Discuția despre radarele fixe vine în contextul unei dezbateri mai ample privind siguranța rutieră și reducerea vitezei. Theodora Călinescu, project manager la ETSC, a susținut că limitele de viteză ar trebui stabilite în funcție de tipul de drum.
Propunerea prezentată de aceasta este de 30 km/h în orașe, 70 km/h pe anumite drumuri și 120 km/h pe autostrăzi.
„Milităm pentru viteze sigure, sigure pentru drumul respectiv (30 km – orașe, 70 km, 120 km – autostrăzi)”, a declarat Theodora Călinescu. Aceasta a dat exemplul Bruxelles-ului, unde introducerea unor limite mai mici a generat inițial reacții puternice, dar ulterior, potrivit ei, s-a ajuns la un consens privind beneficiile unui trafic mai calm.
Reprezentanta ETSC consideră că siguranța rutieră nu trebuie privită exclusiv prin prisma comportamentului șoferilor. Autoritățile trebuie, la rândul lor, să creeze un sistem rutier care să țină cont de posibilitatea apariției greșelilor umane.
„Punem foarte mult responsabilitatea în cârca oamenilor și astfel luăm responsabilitatea din cârca autorităților”, a afirmat Călinescu.
În opinia sa, viteza reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la producerea accidentelor.
„Viteza este un un ucigaș pe drumurile europene”, a declarat reprezentanta ETSC, pledând pentru reducerea vitezelor și introducerea unor limite adecvate.
Limita de 30 km/h este deja folosită în numeroase orașe europene, în special în zonele rezidențiale. Datele analizate la nivel european indică o reducere a accidentelor în multe dintre orașele care au implementat astfel de limite.
Titi Aur: „Siguranța rutieră nu are un dirijor”
Titi Aur consideră că România nu are o coordonare suficientă a politicilor de siguranță rutieră.
„Din păcate, după revoluție nimeni nu se mai ocupă de siguranța rutieră. Adică siguranța rutieră nu are un dirijor”, a declarat specialistul. El a menționat că instituții precum CNAIR și Poliția Rutieră acționează separat, fără o coordonare suficientă.
Titi Aur a dat ca exemplu infrastructura din țările nordice și baltice. În aceste state, spune el, infrastructura este concepută astfel încât să contribuie activ la prevenirea greșelilor.
Printre măsurile menționate se numără elementele vibratoare amplasate pe axul drumului, care îi avertizează pe șoferi atunci când încalcă marcajele rutiere. Specialistul subliniază însă că infrastructura performantă este însoțită și de educație rutieră.
Un alt punct criticat de Titi Aur este școala de șoferi. El consideră că pregătirea actuală pune prea puțin accent pe anticiparea pericolelor, prevenție și conducerea defensivă.
„Zero educație rutieră, școala de șoferi este zero. Educație rutieră are doar componenta de manevrat mașina, dar parte de anticipare, de prevenție nu”, a afirmat acesta.
În acest context, Titi Aur a pus sub semnul întrebării faptul că un viitor șofer poate parcurge perioada de pregătire și examenul la viteze reduse, pentru ca ulterior să fie nevoit să conducă pe autostradă cu viteze mult mai mari.
„Cum e posibil să termini o școală de șoferi, circulând doar cu 30km/h în timpul școlii de șoferi și în timpul examenului și pe urmă du-te pe autostradă cu 130, că te descurci tu?”, a întrebat specialistul.
Dezbaterea a avut loc în emisiunea „Europa printre Rânduri”, cu participarea unor reprezentanți ai Poliției Rutiere, CNAIR, organizațiilor pentru siguranță rutieră și a unor specialiști în conducere defensivă.