Presiune tot mai mare pe banii din sănătate. CNAS vrea schimbări la finanțarea spitalelor și compensarea medicamentelor
Sistemul public de sănătate se confruntă cu presiuni financiare tot mai mari, iar CNAS avertizează că este nevoie de reforme pentru ca resursele disponibile să poată acoperi în continuare serviciile medicale și tratamentele. Decontările pentru spitale și medicamentele compensate consumă aproape 80% din bugetul FNUASS.
Una dintre problemele semnalate de CNAS are legătură cu finanțarea salariilor din spitalele publice. Din 2015, fondurile CNAS au fost utilizate și pentru susținerea majorărilor salariale ale personalului medical din spitale.
În timp, potrivit instituției, acest mecanism a dus la o distorsionare a finanțării. Resursele aferente influențelor salariale au ajuns să fie egale cu cele destinate efectiv serviciilor medicale acordate pacienților internați.
CNAS consideră că actualul mecanism nu stimulează suficient furnizarea serviciilor medicale în beneficiul pacienților și afectează plata în funcție de caz rezolvat, dar și concurența dintre unitățile medicale.
Soluția pregătită de instituție presupune ca finanțarea majorărilor salariale să fie inclusă direct în tarifele serviciilor medicale spitalicești per caz rezolvat.
Cheltuielile cu medicamentele s-au dublat
O altă zonă care pune presiune pe buget este cea a medicamentelor compensate. Cheltuielile înregistrate în acest domeniu s-au dublat față de 2015, cu majorări anuale care au ajuns până la 20%.
Datele prezentate de CNAS arată că medicamentele inovative reprezintă în prezent mai mult de 80% din bugetul decontat, în timp ce ponderea lor cantitativă este de 48% din totalul tratamentelor acordate.
Pentru reducerea presiunii financiare și extinderea accesului la tratamente, CNAS propune stimularea utilizării medicamentelor generice și biosimilare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că utilizarea unor medicamente mai ieftine ar putea permite tratarea unui număr mai mare de pacienți. „În loc să ai un medicament foarte scump, ai putea să ai două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”, a declarat acesta.
Genericele și biosimilarele sunt prezentate ca echivalente terapeutice ale medicamentelor originale pentru care brevetele au expirat. Acestea au aceeași substanță activă, eficacitate și siguranță, dar costuri mai reduse.
Pacienții se tem că unele tratamente ar putea dispărea
Propunerile autorităților au provocat însă reacții din partea organizațiilor de pacienți. Acestea avertizează că măsurile de reducere a cheltuielilor trebuie să țină cont și de disponibilitatea efectivă a tratamentelor.
Una dintre problemele semnalate este retragerea de pe piața românească a unor medicamente, pe fondul politicii stricte de preț. O astfel de situație poate duce la întreruperi în aprovizionare.
Organizațiile de pacienți avertizează și asupra posibilității ca bolnavii cronici să rămână fără anumite tratamente de care depind, dacă opțiunile terapeutice disponibile se reduc.
În același timp, reprezentanții pacienților susțin că o economie realizată doar „pe hârtie” nu poate fi considerată un câștig real dacă pacienții nu mai pot beneficia efectiv de tratamente.
CNAS afirmă că schimbarea regulilor nu urmărește limitarea accesului la tratament, ci eficientizarea utilizării resurselor. Fondurile disponibile sunt alimentate inclusiv prin contribuția CASS, care este de 10% și despre care instituția spune că este sub media europeană.
Instituția atrage, totodată, atenția că majorarea continuă a prețurilor tratamentelor inovative ar putea pune în pericol capacitatea sistemului de a introduce noi pacienți în tratament.