Peste 1.000 de magistrați ar putea să fugă din sistem de teamă să nu își piardă pensiile speciale

Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) atrage atenția asupra faptului că propunerile Guvernului de modificare a pensiilor de serviciu pentru magistrați pot determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de judecători și procurori. Organizația critică lipsa de consultare în procesul decizional și absența unor corecții esențiale în legislația deja adoptată, precum și impactul negativ asupra independenței sistemului judiciar.

AFJR: „O afectare a independenței și a încrederii legitime”

Într-un comunicat transmis joi, AFJR atrage atenția că schimbările propuse afectează grav echilibrul sistemului judiciar:

„Se avansează din nou modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor a magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistraţi.”

Forumul atrage atenția că printre cei care ar putea părăsi sistemul se numără „în special acei judecători şi procurori care au apărat independenţa justiţiei în ultimii ani, în faţa unor atacuri nemaiîntâlnite”.

Lipsă de reacție la „regresele” din legile justiției

AFJR acuză Guvernul că nu a luat nicio măsură pentru a corecta problemele generate de legile justiției adoptate în 2022, pe care le consideră un regres:

„Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente.”

Totodată, Forumul critică Consiliul Superior al Magistraturii, acuzând că nu a acționat ca garant al independenței:

„Reacţiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări fireşti despre rolul său de garant al independenţei justiţiei […] alimentând impresia că CSM nu apără în mod egal toţi magistraţii, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice.”

Criza de personal și lipsa concursurilor

Potrivit AFJR, un alt efect al politicilor recente este criza acută de personal în instanțe, agravată de refuzul organizării de concursuri:

„Judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin masiv de la instanţele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere.”

AFJR: „Statutul magistraților nu trebuie modificat în scopuri electorale”

Organizația solicită stabilitate legislativă și predictibilitate în statutul magistraților:

„Statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câţiva ani, în scopuri electorale sau pentru a determina crize de personal şi părăsirea sistemului judiciar de mii de judecători.”

Ilie Bolojan: Vârsta de pensionare, crescută la 65 de ani. Pensie maximă – 70% din salariul net

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, într-un proiect legislativ, schimbările propuse în sistemul de pensii din justiție. Printre acestea:

• Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
• Creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani
• Reducerea procentului din care se calculează pensia

„Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani. […] Nu la 48 de ani, ci la 58 de ani, cu o penalizare de două procente pe an pentru pensionare anticipată.”

Totodată, Guvernul vrea ca pensia să nu mai depășească 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cum este acum:

„Valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. […] Nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net.”

Context european

Bolojan a invocat și exemple din alte state europene:

„În cele mai multe ţări există o formulă care ne duce la o valoare de 60–70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate.”

„Se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net.”

AFJR avertizează că măsurile propuse afectează nu doar magistrații, ci și stabilitatea sistemului judiciar și încrederea publică. Asociația cere consultare reală și reforme coerente, nu măsuri arbitrare sau grăbite, cu potențial de destabilizare internă.