Pensionarea anticipată dispare din 2026 într-una dintre țările preferate de peste un milion de români, iar vârsta de pensionare crește

Italia va renunța la posibilitatea de pensionare anticipată începând cu 1 ianuarie 2026, ca parte a reformei incluse în Bugetul de Stat pentru anul următor. Măsurile sunt menite să pună în ordine sistemul de pensii și să răspundă presiunilor economice și demografice cu care se confruntă țara, dar vor avea impact semnificativ asupra forței de muncă, inclusiv asupra românilor care locuiesc și lucrează în Italia.

Eliminarea opțiunilor de pensionare anticipată

Una dintre schimbările principale este abolirea schemelor de pensionare anticipată care erau foarte populare până acum. Printre acestea:

• „Cota 103” — care permitea persoanelor să iasă la pensie la vârsta de 62 de ani, cu minimum 41 de ani de contribuții — va fi eliminată complet.
• „Opzione Donna”, un sistem care le permitea femeilor să se pensioneze la 61 de ani (cu condiția a cel puțin 35 de ani de muncă și anumite criterii sociale sau de sănătate) nu va mai exista în forma actuală.

Aceste opțiuni făceau posibilă pensionarea înainte de vârsta standard, deși cu o pensie mai mică. Eliminându-le, guvernul italian încearcă să reducă ieșirile timpurii din câmpul muncii și să întărească sustenabilitatea sistemului public de pensii.

Vârsta de pensionare crește

Pe lângă eliminarea pensionării anticipate, vârsta legală de pensionare va crește treptat în următorii ani:

• În 2027, vârsta standard de pensionare va fi de 67 de ani și o lună.
• Pentru a avea dreptul la pensionare anticipată, vor fi necesare 42 de ani și 11 luni de contribuții pentru bărbați și 41 de ani și 11 luni pentru femei.
• În 2028, vârsta de pensionare va fi dusă la 67 de ani și 3 luni, iar cerințele de contribuție vor crește și ele la 43 de ani și o lună pentru bărbați și 42 de ani și o lună pentru femei.
• Pentru a fi eligibili pentru pensia de bătrânețe, contribuabilii trebuie să aibă acumulat cel puțin 20 de ani de contribuții.

Aceste schimbări sunt parte dintr-o reformă mai largă care ține cont și de datele privind speranța de viață, astfel încât ajustările să fie aplicate treptat în timp, pe parcursul a doi ani sau mai mult.

Excepții pentru anumite categorii de angajați

Noile reguli vor face excepții pentru anumite categorii de lucrători care desfășoară activități considerate foarte solicitante sau periculoase. Printre acestea se numără:

• muncitorii din mine, cariere și tuneluri;
• cei care lucrează la temperaturi extreme;
• personalul de urgență;
• lucrătorii de noapte;
• muncitorii din construcții și educatorii.

Potrivit sursei, aceste grupuri reprezintă aproximativ 2% din totalul pensionărilor anuale din Italia și vor păstra regimuri speciale de pensionare.

De asemenea, două scheme rămân în continuare valabile și utilizate mai rar:

• „Ape Sociale”, pentru persoanele care au lucrat în condiții grele sau se află în situații sociale speciale;
• „Bonusul Marroni”, un stimulent care încurajează angajații eligibili să rămână în câmpul muncii mai mult timp, chiar dacă ar putea deja să se pensioneze.

Impact major asupra românilor care muncesc în Italia

Schimbările vor afecta în mod direct peste un milion de români care locuiesc și lucrează în Italia. Mulți dintre aceștia se bazau pe posibilitatea pensionării anticipate pentru a încheia cariera mai devreme. Fără aceste opțiuni, ei vor trebui să își regândească planurile de viață și de pensionare și să continue să lucreze mai mulți ani pentru a îndeplini noile condiții impuse de legislație.

Implementarea măsurilor

Eliminarea opțiunii de pensionare anticipată va fi aplicată de la 1 ianuarie 2026, ca parte a reformei sistemului de pensii adoptate prin Bugetul de Stat. În paralel, creșterea treptată a vârstei de pensionare va fi legată de indicatorii privind speranța de viață și va avea efect pe termen mediu.

Guvernul italian susține că aceste schimbări sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, în contextul unei populații în continuă îmbătrânire și al presiunilor economice, dar mișcările au atras și critici din partea unor sindicate și organizații ale angajaților.