Măsurile Guvernului pentru reducerea risipei în Sănătate

Guvernul implementează măsuri pentru a combate risipa în sistemul medical, precum ajustarea salariilor anumitor medici, reducerea costurilor cu medicamentele costisitoare și gestionarea spitalelor cu puține internări, care transferă pacienți în mod nejustificat. Reprezentanții pacienților și sindicatele avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va soluționa problemele: este esențială digitalizarea, investiții semnificative, în special în spitalele lăsate în urmă, precum și în medicamente și echipamente moderne de ultimă generație. De asemenea, aceștia propun măsuri proprii pentru sporirea eficienței sistemului medical.

Ilie Bolojan, prim-ministrul României: Dacă vrem, într-adevăr, să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa.

În prezent, sistemul de sănătate cheltuie aproape dublu față de acum 4 ani, în timp ce veniturile înregistrează creșteri modeste. Aşa rezultă dintr-o analiză a Guvernului. Cei mai mulți bani se duc pe salariile personalui medical. Premierul a dat exemplul spitalor gestionate de Primării și Consilii Județene în care medicii au venituri mai mari pentru că fondul de salarii este format din banii de la Guvern, plus cei de la autortăţile locale.

Ilie Bolojan, prim-ministrul României: Vă puteți imagina că nimeni nu acționează în sensul unei bune gospodăriri, cât timp există un corn al abundenței, dar nu mai există. E nevoie, deci, să legăm salarizarea de activitatea spitalului.

Ministerul Sănătății verifică deja activitatea din spitale. Vizate sunt și transferurile de pacienți din unitățile în care există, de fapt, resurse pentru a fi tratați.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: Am găsit 3 spitale unde în UPU, nu vă dau cifrele exacte, vă dau estimativ. Din 100 de prezentări de urgențe medico-chirurgicale au fost transferate 99. Deși unitatea sanitară are și chirurg și sală de operație și anestezist. Eu nu pot să iau de la gura bolnavului bani ca să țin un spital gol în funcțiune.

Sindicaliștii atrag atenția că Guvernul nu va reuşi să elimine risipa fără investiții clare şi digitalizare.

Marius Sepi, vice-președinte executiv Sindicatul Forța Legii: Legarea salariilor medicilor de performanță spitalului, riscă să încurajeze raportările cosmetizate și nu neapărat îmbunătățirea actului medical. Iar număratul paturilor și al trasferurilor nu ține loc de o analiză profundă. Aceste planuri vor duce mai degrabă la demotivare, plecări din sistem și colapsul unor spitale esențiale pentru comunități.

Guvernul a luat în vizor și cheltuielile cu medicamente despre care premierul spune că sunt scăpate de sub control. De multe ori în România se prescriu tratamente scumpe, deși majoritatea afecțiunilor ar putea fi tratate cu medicamente mai ieftine.

Ilie Bolojan, prim-ministrul României: Sigur că, dacă prescrii un medicament generic, așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare. Și aici trebuie să inversăm balanța.

Doar că în ultimii ani peste 3 mii de medicamente generice au dispărut de pe piața din România: costurile de producție sunt mari în comparaţie cu prețul mic de vânzare. O altă problemă este că bolnavii au acces greu la tratementele noi de pe piață.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România: Medicamentele aprobate la nivel european în 2023, nici acum în 2025, nu le avem pe piața românească. Probabil că ar trebui să eficientizăm din ceea ce cheltuim, dar să reducem sau să tăiem, va fi absolut imposibil. Sunt terapii, de exemplu în bolile rare sau în oncologie unde ai nevoie în marea majoritatea de medicamente inovative pentru a trata patologia, dar ai nevoie și de medicamente generice. Nu poți să renunți la unul sau altul.

Potrivit Eurostat, România alocă cele mai mici sume pe locuitor când vine vorba de îngrijirea sănătății: mai puțin de 900 de euro, comparativ cu media europeană care depășește 3.600 de euro pe locuitor.