Finanțarea partidelor politice în România rămâne necorelată cu reprezentativitatea actuală

Finanțarea publică a partidelor politice din România continuă să funcționeze pe baza rezultatelor electorale inițiale, ceea ce duce la situații în care formațiuni politice primesc bani de la buget chiar dacă și-au pierdut o parte semnificativă din aleși în timp.

Analiza publicată pe 21 ianuarie 2026 arată că această practică este întâlnită la partidele SOS România și POT, care, deși au pierdut aproape jumătate din mandate de la alegerile din 2024, continuă să primească subvenții calculate ca și cum ar fi menținut componența inițială.

Mecanismul de repartizare a subvențiilor este fix și se bazează pe procentele obținute la alegeri, fără ajustări pentru schimbările ulterioare ale numărului de aleși. Acesta prevede că 75% din sumă este alocată în funcție de rezultatele la Parlament, iar 25% în funcție de cele la alegerile locale. În ianuarie 2026, statul a transferat 15 milioane de lei către formațiuni politice.

Paradoxul finanțării politice românești contrastează cu modele de finanțare din alte țări: de exemplu, în Germania contribuția sau finanțarea depinde și de donații private, ceea ce menține partidele mai conectate la susținerea publică reală, iar în Italia finanțarea directă de la stat a fost eliminată în favoarea opțiunii cetățenilor de a direcționa o parte din impozit către formațiuni politice. În schimb, în România nu există mecanisme de sancționare sau corelare a finanțării cu pierderea reprezentativității după alegeri.

Coaliția aflată la guvernare a anunțat recent o reducere cu 10% a subvențiilor pentru partide, dar nu este clar dacă aceasta se aplică la nivelul deja redus al finanțării sau la plafonul anterior. În lipsa reformei sistemului, finanțarea partidelor rămâne o preocupare în 2026 în contextul în care banii publici continuă să fie virați chiar și pentru formațiuni cu reprezentativitate reală redusă.