Facturi mai mari pentru încălzire, chiar şi cu preţul gazelor plafonat: explicaţiile experţilor

Deşi statul român menţine plafonarea preţului gazelor naturale pentru consumatorii casnici până la sfârşitul lunii martie 2026, facturile pentru încălzire din ianuarie au crescut semnificativ faţă de anul trecut — un fenomen care a surprins mulţi abonaţi la sistemele de încălzire pe gaz.

Experţii de la Asociația Energia Inteligentă (AEI) afirmă că această creştere nu este rezultatul direct al preţului pe kWh, ci al combinaţiei dintre consumul ridicat şi presiunile de pe piaţa gazelor. În locuinţele bine izolate, facturile au fost mai mari cu 100–200 de lei, iar în cele cu pierderi termice mari şi fără izolaţie, creşterea a depăşit 200–400 de lei pe lună. „Factura lunară… este mai mare… iar în casele sau apartamentele neizolate… creşterea ajunge la 200–400 de lei”, arată analiza AEI.

Consumul şi importurile — factorii cheie

Deşi stocurile de gaze în depozitele interne au crescut cu 11%, acestea nu au fost suficiente să acopere cererea crescută în perioadele de frig intens. România a apelat, astfel, la importuri de gaze, care „au crescut cu aproape 500% în zilele de ger” şi costă mult mai mult decât gazul produs intern. Conform experţilor, aceste importuri au fost „achiziţionate la preţuri cu până la 83% mai mari decât gazul din producţia internă plafonată”.

„Loteria termică” — implicaţii structurale

Analiza citează starea fondului locativ din România drept un alt element crucial: majoritatea clădirilor vechi pierd căldură rapid, forţând centralele termice să funcţioneze mai mult. Acest fenomen a fost descris de experţi ca o „loterie termică”, unde acelaşi preţ pe kWh produce facturi foarte diferite în funcţie de eficienţa energetică a locuinţei.

În final, chiar dacă preţul gazelor rămâne plafonat pentru moment, creşterea consumului şi costurile importurilor fac ca facturile la încălzire să rămână ridicate, semnalând necesitatea unor investiţii în eficienţa energetică şi izolarea termică a clădirilor.