Ultimate magazine theme for WordPress.

USAMV Cluj-Napoca, după un studiu de 11 luni: Noi date din țara noastră arată că Pesta Porcină Africană (PPA) ar putea fi transmisă de insecte

0 177

Un proiect de cercetare finanțat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și implementat, în calitate de coordonator, de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), și-a relevat rezultatele, după studiile efectuate timp de 11 luni, în perioada martie 2020-ianuarie 2021.

Specialiștii USAMV Cluj-Napoca precizează că descoperirea majoră a acestor studii este că anumite specii de insecte hematofage, recoltate din focare de Pestă Porcină Africană, se hrănesc pe porci, astfel că în corpul lor se găsește material genetic al virusului PPA. Peste 70% din insectele hematofage recoltate în ferme comerciale cu PPA declarată conțineau ADN-ul viral, conform sursei citate.

“Acest proiect a fost o adevărată provocare pentru noi și a implicat o sincronizare perfecta cu diferite instituții. Colaborarea cu ANSVSA a fost impecabilă. Ca să înțelegeți procesul, cum apărea o suspiciune de focar de pestă porcină africană, ANSVSA informa USAMV Cluj-Napoca printr-un mail. În câteva minute începeam organizarea deplasării. Domnul dr. Alexandru Supeanu de la ANSVSA obținea toate acordurile instituților și medicilor locali, iar în câteva ore echipa de la USAMV Cluj-Napoca era deja pe drum”, a precizat coordonatorul proiectului, Prof. dr. Andrei Mihalca (Departamentul Parazitologie și Boli Parazitare).

Studiul a relevat, de asemenea, că importanța insectelor hematofage ar putea fi mai mare în ferme comerciale decât în sistemul tradițional și că dinamica abundenței acestor insecte ar putea explica numărul crescut de cazuri în lunile de vară.

Din echipa de cercetare a făcut parte și drd. Oana Maria Balmoș, care s-a deplasat constant în focarele noi de PPA, unde s-au instalat diferite capcane pentru insecte hematofage. “A fost un maraton de deplasări pe teren. În doar câteva luni am efectuat 30 de deplasări în toate colțurile țării. Practic, am stat acasă doar câteva zile în toată această perioadă. În rest, eram prin ferme sau în curțile oamenilor. Veneam dimineața la serviciu cu bagajul făcut pentru câteva zile. Cel mai probabil, în câteva ore urma să pornesc la drum undeva, fără să știu unde”, a explicat doctoranda de la USAMV Cluj-Napoca.

În cele 30 de deplasări, Oana Maria Balmoș a recoltat mii și mii de insecte. Au urmat apoi sute de ore de muncă în laborator pentru identificarea acestora. Probele, o dată sortate și identificate, au ajuns la IDSA, unde, în cadrul Laboratorului Național de Referință, au fost testate pentru identificarea ADN-ului viral.

Conf. dr. Florica Bărbuceanu, directorul institutului explică: “Participarea în cadrul proiectului a fost o provocare științifică, pe care specialiștii din cadrul laboratorului nostru au primit-o cu entuziasm. Expertiza și experiența de lucru dobândite în urma testării pentru PPA a peste 10.000 de probe de la apariția acestei boli în România și-au spus cuvântul în mod favorabil, dovadă fiind rezultatele obținute. Tehnicile de biologie moleculară utilizate au respectat protocoalele recomandate de către Laboratorul European de Referință. Ne-am bucurat să fim parte a unei echipe de cercetare extrem de bine coordonate, care a finalizat cu succes acest proiect, în ciuda constrângerilor impuse de pandemia de COVID-19, și să contribuim la studii relevante în direcția combaterii acestei boli extrem de dăunătoare pentru suine, industria de profil și nu numai”.

Pesta Porcină Africană reprezintă o boală virală care afectează atât porcii domestici, cât şi mistreţii. Chiar dacă această boală nu afectează oamenii, ea are consecinţe economice extrem de importante pentru creşterea porcilor în România. Transmiterea bolii se realizează prin contactul direct cu alţi porci domestici sau sălbatici, dar şi prin intermediul produselor alimentare, furajelor şi echipamentelor contaminate (încălţăminte, îmbrăcăminte, unelte etc.). Un alt element important de luat în calcul este rezistenţa virusului în mediu, una extrem de ridicată.

În prezent, nu există vreun vaccin aprobat împotriva PPA. ”Pentru a înţelege amploarea pe care PPA o are în România, doar în perioada de implementare a acestui proiect, respectiv martie 2020 – ianuarie 2021, au fost confirmate 1.030 focare PPA la porci domestici, cu 186.647 animale afectate, și 1.578 cazuri PPA la porcii mistreți. Este foarte important să respectăm câteva reguli simple în ceea ce priveşte economia acestei boli: să ne schimbăm hainele şi încălţările când intrăm în adăpostul porcilor; să nu permitem contactul porcilor cu alţi porci străini sau cu mistreţi; să evităm hrănirea porcilor cu lături, din moment ce virusul PPA rezistă în carnea congelată, afumată şi sărată; să nu încurajăm transportul ilegal de animale și, nu în ultimul rând, este foarte important să anunţăm medicul veterinar despre orice suspiciune de boală a animalelor”, a declarat dr. Alexandru Supeanu, responsabil al proiectului din partea ANSVSA și punct de contact (Focal point) EFSA în România.

Rezultatele studiului au fost publicate deja și în jurnalul oficial al EFSA.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.