Uniunea Europeană anunță schimbări semnificative ale GDPR, menite să faciliteze utilizarea AI
UE se pregătește să relaxeze o parte din regulile stricte ale GDPR pentru a sprijini creșterea sectorului de inteligență artificială. Conform informațiilor obținute de Politico, Comisia Europeană lucrează la un nou pachet legislativ, „omnibus digital”, ce ar putea aduce schimbări majore în legislația privind protecția datelor.
Executivul european susține că este vorba despre „ajustări tehnice și țintite”, menite să reducă birocrația și să faciliteze inovația în domeniul tehnologic.
În realitate, documentele consultate arată că propunerile includ modificări ample ale legislației privind confidențialitatea, în special în beneficiul companiilor care dezvoltă tehnologii de inteligență artificială.
Un avantaj pentru industrie, un risc pentru confidențialitate
Pachetul ar urma să fie prezentat oficial pe 19 noiembrie, iar dacă va fi aprobat, ar permite companiilor de inteligență artificială să prelucreze legal date sensibile – precum convingerile religioase, orientarea politică, etnia sau datele medicale – pentru instruirea și funcționarea sistemelor AI.
De asemenea, Comisia Europeană intenționează să redefiniească noțiunea de „date personale”, stabilind că informațiile pseudonimizate (în care identitatea unei persoane nu este direct vizibilă) nu vor fi întotdeauna supuse protecțiilor prevăzute de GDPR.
În plus, planul include modificarea regulilor privind bannerele cookie, oferind site-urilor și aplicațiilor mai multe temeiuri legale pentru urmărirea activității utilizatorilor, dincolo de simplul consimțământ.
Temeri privind „sfârșitul confidențialității” în Europa
Publicarea acestor propuneri a stârnit îngrijorări în rândul politicienilor și activiștilor pentru drepturile digitale.
„Este acesta sfârșitul protecției datelor și a confidențialității, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în carta drepturilor fundamentale?”, a avertizat politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre arhitecții regulamentului GDPR. „Comisia ar trebui să fie conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene.”
Pentru mulți oficiali europeni, atenuarea normelor privind confidențialitatea vine în contextul preocupărilor legate de scăderea competitivității economice a Uniunii.
Fostul premier italian Mario Draghi a criticat, într-un raport privind economia europeană, faptul că reglementările stricte privind datele personale frânează inovația în domeniul AI.
Presiuni și reacții la Bruxelles
Proiectele de modificare au reaprins temerile legate de o nouă ofensivă de lobby la Bruxelles, similară celei din perioada în care a fost negociat GDPR, între 2012 și 2016.
Organizațiile pentru protecția vieții private avertizează asupra unei proceduri „grăbite” și lipsite de transparență.
„Comisia încearcă în secret să-i domine pe toți ceilalți de la Bruxelles”, a declarat Max Schrems, fondatorul grupului austriac Noyb, cunoscut pentru acțiunile sale în justiție împotriva marilor companii tehnologice.
„Acest lucru ignoră regulile de bună legiferare, cu rezultate teribile. Viziunea limitată a Comisiei asupra cursei pentru inteligența artificială a dus la o «lovitură rapidă» prost elaborată într-un domeniu extrem de complex și sensibil.”
Schrems atrage atenția că, spre deosebire de procesul îndelungat care a precedat adoptarea GDPR-ului, consultarea publică pentru pachetul digital s-a încheiat abia în octombrie, fără o evaluare de impact corespunzătoare.
Statele membre, împărțite: Germania susține schimbarea, Franța și Austria se opun
Documentele consultate de Politico arată că statele membre UE sunt deja divizate în privința modificării GDPR. Estonia, Franța, Austria și Slovenia se opun ferm redeschiderii regulamentului, în timp ce Germania, deși tradițional preocupată de protejarea vieții private, sprijină ideea unor schimbări pentru a facilita dezvoltarea inteligenței artificiale.
Și în Parlamentul European pozițiile sunt divergente. Deputata cehă Markéta Gregorová (Verzi) s-a declarat „surprinsă și îngrijorată” de revizuirea GDPR-ului, subliniind că „drepturile fundamentale ale europenilor trebuie să aibă o greutate mai mare decât interesele financiare”.
În schimb, eurodeputata finlandeză Aura Salla, fostă șefă a biroului de lobby al Meta la Bruxelles, a spus că va primi „cu căldură” propunerea, dacă aceasta este „făcută corect”, întrucât ar putea oferi certitudine juridică companiilor de inteligență artificială.
„Comisia trebuie să se asigure că cercetătorii și companiile europene, nu doar giganții din afara UE, sunt cei care obțin un avantaj competitiv din propriile noastre reguli”, a declarat Salla.
Un echilibru fragil între inovație și dreptul la confidențialitate
Europa încearcă astfel să găsească un echilibru între protecția datelor personale și impulsionarea inovației într-un domeniu dominat de Statele Unite și China, unde reglementările privind confidențialitatea sunt mult mai relaxate.
Totuși, atingerea uneia dintre cele mai sacre legi ale Uniunii — GDPR — promite să deschidă o dezbatere intensă între instituțiile europene, mediul de afaceri și societatea civilă.
Pachetul „omnibus digital” urmează să fie prezentat oficial de Comisia Europeană la sfârșitul lunii noiembrie.