Un bărbat din Aghireșu Fabrici nu are voie să se mai apropie de cei trei copii și nici de soție. Pe fondul consumului de alcool, el a fost agresiv în familie, atât verbal cât și fizic. Potrivit Judecătoriei Huedin, bărbatul este un pericol pentru familie și a fost dispusă îndepărtarea lui din domiciliu pentru o perioadă de 4 luni. În plus, el trebuie să păstreze o distanță de 200 de metri față de copii și soție.
DE REȚINUT! Dacă sunteți victima violenței domestice, că e fizică ori verbală, puteți cere sprijin la numărul de telefon gratuit 0800.500.333 – non-stop. Dacă sunteți în pericol sunați la 112 imediat!
O femeie din Aghireșu Fabrici a solicitat instanței emiterea un ordin de protecție prin care soțul său să fie obligat la păstrarea unei distanțe de 200 de metri față de ea și copii. Judecătoria Huedin a emis marți, 19 septembrie, ordinul de protecție. Potrivit femeii, bărbatul este agresiv cu ea, dar și cu cei mici.
Unul din multele episoade șocante a fost expus în fața judecătorului. Individul, beat fiind, l-a luat pe unul dintre copii, pe cel de doi ani, și a mers cu el la cârciuma din sat. Aici, din cauză că era foarte beat, era să-l scape pe micuț din brațe. Bărbatul și copilul de doi ani au fost duși acasă de fetița de 10 ani a familiei, care a preluat rolul adultului.
CE A SPUS MAMA COPIILOR LA INSTANȚĂ
„Reclamanta arată că îi este frică de pârât acesta ameninţând-o că o omoară, îi ceartă pe copii, vorbeşte urât cu copiii. De dată recentă, respectiv în 08.09.2023 pârâtul a lovit-o peste faţă pe minora (…), dându-i 2 palme, pe motiv că fiica i-a cerut să ducă minorul (…) la culcare, fiind ora 21:30. Minora la acel moment s-a dus în camera sa, apoi pârâtul i-a cerut să adune masa, minora refuzând, pârâtul a mai lovit-o încă o dată peste faţă. Ea (reclamanta – mama n.r.) nu a fost la acel moment acasă fiind la serviciu, după ce s-a întors acasă, în jur de ora 23:00 pârâtul se afla în stare de ebrietate, ea a vorbit frumos cu el şi s-au dus la culcare cu toţii. Dimineață fiica i-a relatat cele întâmplate, atunci şi-a luat copii şi s-a dus la sora sa.
Precizează că, în data de 09.09.2023 pârâtul s-a dus la serviciu şi că nu s-au certat. (…) în luna septembrie pârâtul a strigat la minor, l-a înjurat, pe fondul consumului de alcool. Învederează că pârâtul nu-l loveşte pe minor, precizând că pârâtul consumă zilnic alcool, le adresează ei şi copiilor injurii. Cu privire la minorul (…), reclamanta susţine că pârâtul în data de 08.09.2023 l-a luat pe minor cu el la bar, pârâtul a consumat băuturi alcoolice, de la vânzătoare aflând că pârâtul era să-l scape pe minor din braţe.
Reclamanta susţine că după ce a fost la poliţie pentru emiterea ordinului de protecţie, când s-a întors acasă, pârâtul i-a adresat injurii, spunându-i că ,,cel mic o să moară’’ lucru care s-a petrecut în faţa agentului de poliţie. Arată că, spusele pârâtului le-a interpretat ca fiind o ameninţare, precizând că minorul (…) nu este bolnav.
La interpelarea reprezentantei reclamantei, reclamanta susţine că pârâtul a distrus lucruri în casă: a rupt dulapul din camera copiilor, a spart geamul de la uşa de intrare, a spart vasul wc, după ce ea a plecat la sora sa. Aceste aspecte le cunoaşte de la cumnatul său care a fost la locuinţă”, se arată în Sentința Judecătoriei Huedin.
Prezent în fața instanței, agresorul a spus că mama copiilor minte în proporție de 75%. El a recunoscut, totuși, că a spart dulapul copiilor, că a spart un geam, că a dat foc jucăriilor copiilor și că a lovit-o pe fetița de 10 ani. Individul a căutat justificare pentru fiecare ieșire violentă în familie, dar după ce au fost audiați și minorii a reieșit că minte.
CUM ȘI-A MOTIVAT JUDECĂTORUL DECIZIA
Judecătorul de caz a cercetat extrem de bine situația în care se află minorii și mama lor. Toate circumstanțele au fost fin analizate.
„Din cele declarate de reclamantă și de minorii ascultați de instanță rezultă că pârâtul țipă și utilizează un vocabular vulgar, așadar exercită violență verbală, nu doar în raport cu pârâta ci și față de minori, comportându-se, în deosebi aspru și excesiv dominator cu fiica sa (…) , pe care o percepe a fi neloială- pârâtul a declarat că minora nu îi dezvăluie secretele (…) – și asemănătoare cu reclamanta (…), mama minorei, aspect ce rezultă din cele declarate de minorul (….). O astfel de conduită a pârâtului poate avea efecte devastatoare pentru formarea și dezvoltarea minorei, dar și a fraților săi, care au nevoie de echilibru și afecțiune, nefiind permis ca aceștia să perceapă violența fizică, verbală sau psihologică drept simple elemente cotidiente.
Din probele administrate rezultă că pârâtul folosește și față de (…) și totodată de față cu acesta, un vocabular nepotrivit, vulgar, minorul resimțind frică și o reală îngrijorare și preocupare în sensul de a nu îl irita pe pârât care, în caz contrar, provoacă scene violente cel puțin verbal în mod discreționar, pe fondul consumului de alcool.
Instanța nu apreciază că pârâtul ar putea periclita cu intenție directă, la acest moment, viața vreunuia dintre minori dar va reține că pârâtul a dat dovadă de o conduită iresponsabilă atunci când, în data de 08.09.2023 și-a dus copilul cel mic la barul din sat unde a consumat alcool și atunci când a permis prezența minorului (…) în acea locație, minorul văzându-și părintele cum consumă alcool în prezența sa și a bebelușului.
Primejdios este și felul cum pârâtul a trebuit dus acasă de fiica sa cea mare, minoră, care a fost silită de conduita pârâtului să preia rolul adultului- care își trimite părintele în stare de ebrietate la culcare, care cere să fie dus la culcare minorul de doi ani și care a facilitat întoarcerea în siguranță a pârâtului aflat în stare de ebrietate cu minorul (…), acasă, în data de 08.09.2023. Totodată, modul în care minorii au relatat că s-a petrecut reîntoarcerea acasă de la barul respectiv, cu pârâtul în stare de ebrietate și minorul de doi ani aflat în pericol de a fi scăpat de pârât pe jos, denotă faptul că pârâtul prezintă o anume stare de pericol pentru siguranța mezinului familiei, chiar dacă din culpă sau intenție indirectă.
Faptul că pârâtul a recunoscut că a dat foc hainelor și jucăriilor minorilor în urmă cu doi ani, afirmând că le-a cumpărat înapoi altele și că reclamanta a revenit, cerând iertare, formează instanței convingerea că pârâtul are o conduită brutală și excesiv dominatoare în raporturile sale de familie, nu doar cu reclamanta ci și cu minorii.
Faptul că minorii sunt expuși limbajului vulgar amenințător al pârâtului și trăiesc într-o stare de stres continuu, se concretizează în elemente de violență psihologică, acutizată mai ales în ceea ce o privește pe minora (…), dar și pe minorul (…). Aceleiași violențe psihologice îi este supusă și reclamanta (…), chiar dacă aceasta a aflat doar ulterior despre conduita pârâtului din data de 08.09.2023, față de amenințarea proferată de acesta referitor la viața și integritatea minorului (…) și față de tensiunile zilnice din familie și izbucnirile frecvente ale pârâtului.
Chiar dacă relația părților este compromisă, ca părinți și adulți, părțile au obligația de a se respecta reciproc, ocrotindu-și copiii, fiind nepermis ca minorii să fie duși în localuri unde se consumă alcool, la ore nepotrivite și să fie expuși violențelor fizice și izbucnirilor violente și vulgare ale pârâtului, pe fondul consumului de alcool ala acestuia. Din probele administrate rezultă indicii că prin acțiuni intenționate ce se circumscriu noțiunii de violență domestică, prevăzută de art. 3 din Legea 217 republicată, în sensul violenței verbale, fizice și psihologice, așa cum aceste sunt definite aceste noțiuni de art. 4 din Legea 217/2013, pârâtul, astfel cum rezultă din declarațiile reclamantei coroborate cu cele declarate de pârât dar și de minori, și-a lovit în data de 08.09.2023 fiica minoră, de trei ori, cu palma peste față, a exercitat față de minorii (…) și (…) violență verbală și psihologică și față de reclamanta (…) a exercitat violență psihologică la data de 09.09.2023 constând în referirea la viața minorului (…) în contextul jurământului de abstinență a pârâtului de la alcool și țigări.
Expunerea minorului (…) la pericolul vătămării fizice prin purtarea pe umăr sau pe braț, în stare de ebrietate precum și ducerea minorului într-un bar, unde se consumă alcool, de către pârât chiar în exces, minorul fiind expus unei stări de pericol, echivalează în opinia instanței cu violența fizică, fiind vorba de activități cu grad de mare risc pentru minor. În acest fel, instanța reține că pârâtul a provocat membrilor familiei sale stări de tensiune și suferință nu doar fizică ci și psihică, fiind generat, pentru reclamantă și minori, un climat total contra-indicat desfășurării unei vieți normale.
Instanța reține că, în cazurile de violență în familie, autoritățile trebuie să intervină prompt atât pentru a combate aceste evenimente, cât și pentru a preveni săvârșirea unor acte de violență, indiferent de forma de violență survenită, prin raportare la definițiile cuprinse în art. 4 din Legea 217/2003.
În speță, instanța reține că raportat la dovedirea prin înscrisuri și declarațiile părților a exercitării de către pârât a unei violențe fizice, psihologice și verbale și având în vedere faptul că reclamanta și minorii au fost nevoiți să se retragă în locuința unei alte rude, pentru a fi la adăpost de pârât, se impune admiterea solicitării reclamantei de a interzice temporar pârâtului nu să se apropie de reclamantă și minori la o distanță mai mică de 200 de metri, fiind necesară restricționarea apropierii pârâtului și față de locuința efectivă a reclamantei și minorilor și față de locul de muncă al acesteia și școala frecventată de cei doi minori mai mari, la aceeași distanță. Se impune, de asemenea, obligarea pârâtului la părăsirea temporară a locuinței părților, pentru a înlătura efectiv pericolul la care acest moment sunt expui reclamanta și copiii. Totodată, instanța apreciază necesară reintegrarea reclamantei și a minorilor în locuința (…).
Chiar dacă locuința are două camere, trebuie avută în vedere conduita declarată a pârâtului, care pe fond de gelozie și consum de alcool ar putea reitera violențele verbale, psihologice și chiar pe cele fizice. Se are în vedere de asemenea, că familia are trei copii, sens în care două camere nu reprezintă un spațiu prea mare iar rămânerea pârâtului în locuință nu ar putea avea loc fără un grad ridicat al riscului de reiterare a conduitei deduse judecății și fără se genera în continuare tensiune și lipsă de confort.
Intervalul de timp proporțional cu starea de pericol creată este unul mediu, apreciindu-se suficientă o durată de 4 luni, pentru toate măsurile luate prin ordinul de protecție de față, interval suficient pentru detensionarea situației. Din toate aceste motive, cererea de emitere a ordinului de protecție, așa cum a fost precizată, va fi admisă, urmând ca pârâtul să fie obligat ca pe o durată de paru luni, să păstreze o distanță de 200 de metri față de reclamantă și copii, față de locuința acestora, față de locul de muncă al reclamantei și școala copiilor, urmând ca pârâtul să părăsească temporar locuința din (…) nr. (…), (….), pe care au fost nevoiți să o părăsească pe fond de teamă generată de pârât”, se mai arată în Sentința Judecătoriei Huedin.