Tot mai puțini angajați trebuie să susțină milioane de pensionari. Avertismente privind viitorul sistemului de pensii din România

România se află în fața unui paradox care îngrijorează economiștii și specialiștii în demografie. În timp ce numărul pensionarilor rămâne foarte ridicat, piața muncii nu reușește să genereze suficienți contribuabili pentru a susține pe termen lung cheltuielile sistemului public de pensii. Situația este considerată una dintre cele mai importante provocări economice ale următorilor ani.

În prezent, în România sunt aproximativ 4,68 milioane de pensionari, iar numărul salariaților activi este de aproape 5 milioane. Acest raport apropiat de unu la unu reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru sistemul public, care funcționează pe baza contribuțiilor plătite de persoanele aflate în activitate.

Costurile suportate de stat sunt uriașe. Lunar, pentru plata pensiilor sunt necesare peste 13 miliarde de lei. În același timp, autoritățile trebuie să gestioneze efectele unei populații aflate în proces de îmbătrânire accelerată și ale unei forțe de muncă insuficiente.

Una dintre cauzele principale ale dezechilibrului este nivelul redus al ocupării. România are o rată de ocupare de aproximativ 69% pentru categoria de vârstă 20-64 de ani, sub obiectivele asumate și sub media europeană. În plus, milioane de români aflați la vârsta activă muncesc în alte state europene, ceea ce reduce și mai mult baza de contribuabili.

Problema ar putea deveni și mai gravă după 2030, când generațiile numeroase născute în perioada comunistă vor începe să se pensioneze în masă. Specialiștii avertizează că ieșirea din activitate a „decrețeilor” va accentua deficitul de personal și va pune o presiune suplimentară asupra bugetului public.

Dragoș Pîslaru a descris situația în termeni extrem de direcți: „Rata de ocupare a forţei de muncă în România este o catastrofă”. Oficialul a explicat că țara trebuie să crească participarea pe piața muncii pentru a putea face față provocărilor demografice care se apropie.

Experții susțin că soluțiile trebuie să includă stimularea angajării persoanelor inactive, investiții în educație și formare profesională, dar și măsuri care să reducă efectele migrației externe. În lipsa unor reforme consistente, raportul dintre angajați și pensionari riscă să se deterioreze și mai mult.

Avertismentele sunt tot mai numeroase, iar concluzia specialiștilor este clară: fără mai mulți oameni activi în economie, România va avea dificultăți tot mai mari în finanțarea pensiilor și în menținerea echilibrului bugetar pe termen lung.