Modele europene de sancțiuni pentru părinți, discutate după crima din Cenei

Tragedia din localitatea Cenei (județul Timiș), unde un copil de 13 ani a fost implicat într-o crimă, a readus în prim-planul dezbaterilor publice responsabilitatea părinților față de comportamentul minorilor. În România, legislația actuală nu prevede o sancțiune automată pentru părinți în cazul în care copiii lor comit infracțiuni grave, ceea ce a determinat specialiști și autorități să se uite la modele legislative din alte state europene.

Conform dispozițiilor actuale din legea penală românească, părinții pot fi trași la răspundere doar dacă se demonstrează că au determinat sau asistat direct minorul la săvârșirea unei infracțiuni. Nu există deocamdată o reglementare care să sancționeze simpla neglijență parentală în gestionarea comportamentului agresiv al copiilor.

În alte state europene se aplică diverse măsuri împotriva părinților în astfel de situații. În Franța și Germania, legea permite aplicarea unor sancțiuni pentru neglijență parentală gravă, iar autoritățile pot include părinții în programe de control judiciar familial, completând acțiunile împotriva minorilor.

În Regatul Unit, părinții pot primi amenzi sau pot fi trimiși la sesiuni de consiliere și supraveghere obligatorie. De asemenea, în Italia, deși răspunderea penală a minorului rămâne personală, părinții sau tutorii au obligația legală de educare și supraveghere și pot răspunde civil pentru faptele ilicite ale copiilor pe baza principiului culpa in educando.

Reprezentanții societății civile și experții în drept penal atrag atenția asupra necesității unor reforme care să combine sancțiuni pentru părinți cu măsuri educative și consiliere timpurie, înainte ca situațiile grave să escaladeze. Avocata Irina Tomescu susține că o astfel de abordare ar ajuta la protejarea potențialelor victime ale minorilor agresivi:

„O intervenție juridică timpurie, nu doar după tragedii… obligarea la consiliere a părintelui… astfel încât să poată fi protejați și ceilalți copii.”

Experții notează și că simpla scădere a vârstei de incriminare a minorilor nu este suficientă fără politici eficiente de prevenire și sprijin familial. Statisticile arată o creștere a implicării minorilor în infracțiuni precum tâlhăriile, furturile sau traficul de droguri, ceea ce accentuează necesitatea unei abordări cuprinzătoare.

foto: ARHIVĂ