Înalta Curte: Manipularea societății împotriva justiției subminează statul de drept

Curtea Supremă reclamă o campanie de denigrare a instanței supreme și a judecătorilor, care ar reprezenta acțiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie afiliați acestora.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține, într-un comunicat, că în spațiul public se duce o campanie de denigrare a instituției și a judecătorilor care se derulează prin următoarele fapte:

1. Instigarea populației împotriva judecătorilor prin stigmatizare socioprofesională cu privire la statutul acestora. Faptul declanșator a fost sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale ÎCCJ referitor la pensiile magistraților, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populației împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informații false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituționalitate.
2. Consecutiv acestui demers, campania s-a dezvoltat prin propagarea de informații vădit false referitoare la cauze de impact, cu titlu de exemplu:
   1. Eliberarea unui condamnat (Darius Vîlcov) printr-o decizie a ÎCCJ, fapt care nu are nici o bază reală.
   2. Propagarea informației că eliberarea altor doi condamnați a fost dispusă fără bază legală – prin difuzarea informației false cu privire la caracterul deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, susținându-se nereal că prin aceasta ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunțat decizia Instanței supreme.
   3. Propagarea informației false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării, au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată.
   4. Distorsionarea conținutului și naturii dispozițiilor din soluțiile de unificare a practicii judiciare, pronunțate în RIL și HP, care reunesc completuri colegiale de câte 25, respectiv 9 judecători, judecata făcându-se în interpretarea și aplicarea legii, fără să evalueze situații juridice individuale.
   5. Demersuri mediatice de influențare a instanțelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluționării unor cauze de interes public, prin culpabilizarea sau denigrarea acestora.
3. Utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea „experților anonimi”, pentru a acredita speculații ce urmăresc schimbarea situației reale cu privire la procedurile judiciare și cadrul normativ incident.

Curtea Supremă solicită ca formatorii de opinie să respecte rigorile legislației europene și naționale în privința combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane și a familiilor acestora, fiind aplicabile și prevederile art. 57 din Constituția României.