În slujba interlopilor? Încă un termen la Judecătoria Huedin în dosarul în care un interlop va scăpa nepedepsit cu binecuvântarea judecătorilor și procurorilor

Interlopul MANASSES JOSKA ajunge vineri, din nou, în fața judecătorilor de la Huedin. Aceiași judecători care timp de 6 ani nu l-au judecat, ci au tergiversat procesul. Complici la mascaradă au fost și procurorii, care au stat în pasivitate atâta timp. Abia după ce primele fapte s-au prescris, procurorii au formulat contestație durată proces. Șansele ca și celelalte fapte să se prescrie până la o condamnare definitivă sunt de 99,99%.

În aproape 6 ani de zile, judecătorii de la Huedin nu au reușit să judece, în primă instanță, un presupus interlop celebru. Unele dintre fapte s-au prescris între timp și există toate șansele ca și celelalte să aibă aceeași soartă, iar presupusul interlop MANASSES JOSKA să scape basma curată.

MANASSES JOSKA a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracțiuni de lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice și purtare abuzivă. În calitate de agent de pază în diferite săli de jocuri, el ar fi agresat, la modul extrem de violent, mai multe persoane. Faptele sunt din 2017, procurorii și-au terminat treaba în 3 luni și l-au trimis pe bărbat în judecată. Numai că judecata durează de aproape 6 ani și e în același stadiu de început. Și aici vorbim de prima instanță, nu o mai luăm în calcul pe cea de apel. 

După ce au stat în pasivitate ani la rând, procurorii au formulat contestație durată proces. Această contestație a venit după ce primele fapte ale interlopului s-au prescris. Alte fapte urmează să se prescrie, fără doar și poate, până la condamnarea definitivă a lui MANASSES JOSKA.

„Infracţiunile menţionate în precedent au fost comise la data de 02.11.2017 şi în noaptea de 02/03.11.2017, fiind înregistrate de camerele de supraveghere din cele două locaţii publice unde au fost săvârşite infracţiunile.

Urmărirea penală a fost efectuată în trei luni şi zece zile, iar cauza este una cu complexitate redusă, atât prin prisma acuzaţiei, cât şi în ceea ce priveşte probaţiunea.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Huedin la data de 22.02.2018. Primul termen de judecată a fost fixat la data de 18.01.2019. (n.r. 1 an mai târziu)

Până la momentul formulării prezentei contestaţii au fost fixate 27 de termene de judecată, termene în care a fost administrat un număr redus de mijloace de probă (declaraţia inculpatului, declaraţia unui martor şi au fost solicitate anumite înscrisuri. Următorul termen de judecată a fost fixat la data de 20.09.2023.

S-a învederat că până în acest moment, etapa procesuală a judecăţii în primă instanţă a durat 4 ani şi 5 luni iar întârzierea în soluţionarea cauzelor poate conduce la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, cu consecinţa sustragerii de la răspundere a celor vinovaţi, motiv pentru care s-a apreciat că este îndeplinită cerinţa prev. de art. 488 ind. 1 alin. 3 lit. b C.proc.pen. şi s-a solicitat fixarea unui termen pentru soluţionarea cauzei”, au precizat procurorii de la Huedin în contestația privind durata procesului.

Judecătorul de la Tribunalul Cluj a admis cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin. În ciuda faptului că s-au schimbat doi judecători de la Huedin, în dosar, magistratul de la instanța superioară arată că, în opinia sa, dosarul a fost tergiversat. Cauza este una simplă, a fost concluzia magistratului de la Tribunalul Cluj, pe înțelesul tuturor. Același judecător de la Tribunalul Cluj a arătat că un termen de 4 luni ar fi rezonabil pentru ca judecătorul de la Huedin să soluționeze dosarul.

„În concret, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară constată că durata cauzei penale ce se află în faza de judecată în primă instanţă şi supusă controlului jurisdicţional este de aproximativ 5 ani şi 5 luni, timp în care a fost administrată proba cu înscrisuri, parte din proba testimonială, a fost audiat inculpatul, însă la momentul prezent s-ar impune readministrarea probatoriului esenţial (reaudierea inculpatului, a persoanei vătămate şi a unui martor) în condiţiile modificării componenţei completului de judecată în vederea respectării principiilor continuităţii şi nemijlocirii prev. de art. 354 alin.2 şi respectiv art. 35 Cod procedură penală.

Gravitatea acuzaţiei este una medie, având în vedere şi pedeapsa la care ar putea fi expus cel care ar răspunde în cazul răsturnării prezumţiei de nevinovăţie, iar complexitatea cauzei poate fi apreciată ca scăzută, faţă de volumul activităţilor procesual penale efectuate în cauză, respectiv ce se preconizează a fi efectuate, situaţia de fapt nefiind una complexă. Deopotrivă numărul participanţilor procesuali este redus, iar în privinţa conduitei participanţilor se poate aprecia că acestea au dat dovadă de bună-credinţă în exercitarea drepturilor procesuale, manifestându-şi interesul de a participa la efectuarea probatoriului, cu excepţia martorilor care nu s-au prezentat în faţa instanţei de judecată fiind necesară folosirea unor mijloace procedurale cu caracter coercitiv constând în emiterea mandatelor de aducere.

Evaluând durata procedurilor deja efectuate, dacă în privinţa fazei de urmărire penală şi a celei de judecată se poate constata că s-au efectuat cu celeritate, nu acelaşi lucru se mai poate spune în privinţa celei de judecată în primă instanţă, în condiţiile în care instanţa de fond a fost sesizată de mai bine de 5 ani( incluzând şi procedura de cameră preliminară), fiind în desfăşurare şi în prezent.

Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere şi faptul că raportat la data comiterii prezumtivelor fapte (02.11.2017 şi în noaptea de 02/03.11.2017) temporizarea procedurii în faza de judecată în primă instanţă poate avea drept consecinţă înlăturarea unei eventuale răspunderi penale a autorului în condiţiile împlinirii termenului de prescripţie al răspunderii penale. Or, toate aceste aspecte coroborate nu corespund celerităţii intrinseci soluţionării cauzelor penale şi dreptului persoanelor la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, conform art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 21 alin. 3 din Constituţia României şi art. 8 Cod procedura penală, chiar dacă este de notorietate volumul mare de muncă şi lipsa unui personal constant necesar desfășurării procedurii de judecată inclusiv la nivelul Judecătoriei Huedin, împrejurări care totuşi nu pot justifica durata unei cauze penale de natura celei dedusă judecăţii de mai bine de 4 ani, în continuare cauza aflându-se abia în cursul cercetării judecătoreşti.

Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 488/6 alin. 1 Cod procedură penală va admite contestaţia privind durata procesului formulată de către contestatorul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin în dosarul nr.(…)/242/2018 al Judecătoriei Huedin.

Fără a se da vreun fel de îndrumări primei instanţe de judecată în legătura cu activitatea de judecată, în raport de complexitatea cauzei şi activităţile care ar mai putea fi desfăşurate în vederea aflării adevărului, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară apreciază că un termen de aproximativ 4 luni ar fi suficient pentru finalizarea fazei de judecată în primă instanţă şi pronunţarea unei soluţii”, se arată în Încheierea Tribunalului Cluj.