Eurostat: Tinerii din România sunt mult mai puțin implicați în muncă în timpul studiilor decât media UE. Puturoșenie se numește?
Datele furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) pentru anul 2024 arată că aproape un sfert dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani combină studiile cu un loc de muncă, dar diferențele între țările membre sunt extrem de mari.
La nivelul Uniunii Europene, 25,4% dintre tineri erau angajați în timp ce urmau o formă de educație — un semn că multe economii europene favorizează integrarea timpurie pe piața muncii, fie pentru experiență profesională, fie pentru a-și suplimenta veniturile.
Distribuția în UE: unde lucrează cei mai mulți tineri care studiază
Câteva dintre cele mai performante state în această privință sunt:
- Țările de Jos: peste 74% dintre tineri combină studiile cu munca
- Danemarca: 56,4%
- Germania: 45,8%
Această implicare ridicată reflectă atât disponibilitatea angajatorilor de a oferi locuri de muncă flexibile, cât și o cultură a muncii integrată cu sistemele de educație.
Situația din România: excepția de la trend
România se află mult sub media europeană și ocupă unul dintre ultimele locuri în UE, cu doar 2,4% dintre tineri care muncesc și studiază în același timp. Această valoare este printre cele mai scăzute din blocul comunitar, depășită doar de câteva țări mai mici din punct de vedere al părților de studenți angajați.
Structura forței de muncă și caracteristicile pieței românești, precum accesul mai redus la joburi flexibile pentru tineri sau dependența financiară mai mare de familie, explică în parte această discrepanță. Specialiști citați în statistici europene subliniază faptul că nivelul scăzut de angajare în timpul studiilor poate afecta, pe termen lung, integrarea tinerilor pe piața muncii după terminarea educației.
Șomeri și educație
Un alt aspect evidențiat de date este procentul tinerilor care, deși urmează o formă de educație, sunt totuși șomeri și caută activ un loc de muncă. În acest caz, statele nordice precum Suedia (14,1%) și Finlanda (10,0%) raportează ponderi semnificativ mai mari decât România, unde doar 0,6% dintre tineri se află în această situație.