De ce tinerii români nu sunt pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului

Banca Națională a României (BNR) avertizează că sistemul educațional românesc nu reușește să pregătească tinerii pentru cerințele actuale ale pieței muncii, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate structurală a economiei naționale, potrivit unei analize publicate în decembrie 2025.

Rata de angajare a tinerilor sub media UE

Potrivit BNR, România se află printre statele europene cu cele mai scăzute rate de angajare în rândul tinerilor absolvenți, un indicator cheie al corelării slabe dintre educație și cerințele pieței muncii. Doar 75% dintre tinerii absolvenți reușesc să se angajeze imediat după terminarea studiilor, sub media Uniunii Europene.

Banca centrală accentuează că această diferență reflectă nivelul relevanței competențelor dobândite prin educație în raport cu cerințele economice actuale.

Probleme structurale și vulnerabilități economice

Raportul BNR evidențiază o serie de aspecte problematice legate de piața muncii și educația tinerilor:

• Una din cinci persoane cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajată și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională, ceea ce indică un nivel ridicat al persoanelor NEET (nici în educație, nici în muncă).
• Participarea adulților la educația continuă rămâne redusă, la 8,9%, sub media Uniunii Europene, ceea ce limitează capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările rapide ale economiei și tehnologiei.

Aceste constatări converg cu datele internaționale care arată că România are una dintre cele mai ridicate proporții de tineri NEET din țările OECD, ceea ce agravează provocările legate de integrarea tinerilor pe piața muncii.

Educația și competențele cerute de economia modernă

BNR atrage atenția că, odată cu transformările tehnologice accelerate ale economiei, sistemul educațional și cel de formare profesională trebuie să fie adaptate la competențele cerute de tehnologie și piața muncii.

Experții subliniază că există un decalaj între competențele dobândite în școală sau universitate și cele cerute de angajatori, în special în domenii emergente precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și alte competențe digitale avansate. Un sondaj anterior a arătat că aproximativ trei sferturi dintre angajatori consideră că tinerii nu au competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului, ceea ce pune în evidență necesitatea unei colaborări mai strânse între sistemul educațional și mediul economic.

Impactul educației asupra economiei

BNR leagă în mod direct deficitul de competențe de performanța generală a economiei. O forță de muncă insuficient pregătită poate limita productivitatea, inovarea și capacitatea României de a atrage investiții în sectoare competitive pe plan global. Într-o economie aflată în transformare, adaptarea educației și formării continue este considerată esențială pentru dezvoltare.