Caritas, reinventat. Tot mai mulți români cad pradă noii scheme de investiții

Promisiunea sună tentant: investești 800 de dolari, convingi doi-trei prieteni să facă același lucru și te îmbogățești rapid. În realitate, sute sau chiar mii de oameni rămân zilnic fără economii. Este vorba despre aceeași schemă piramidală, cunoscută odinioară sub numele de Caritas, care reapare constant sub alte denumiri. În prezent, circulă două platforme ce pretind un plus de credibilitate prin prezentarea unor așa-zise certificate emise de autorități din străinătate. Reclamele abundă pe rețelele sociale, locul unde sunt atrase majoritatea victimelor. Important de reținut: nicio platformă de investiții nu poate dubla în mod real sumele depuse într-un timp foarte scurt.

Investitorii atrag atenţia: câştigurile mari ascund capcane uriaşe

„Mi-a mai apărut pe TikTok. Nu am stat să ascult, am dat scroll. Nu ştiu ce să zic… nu cred, nu aş investi oricum în aşa ceva”, a spus un tânăr.

Totuşi, au făcut-o, însă, mulţi alţii oameni. Platformele pe care românii investesc unii după alţii se promovează intens pe reţelele de socializare şi prezintă documente care să le dea credibilitate. În realitate, nicio instituţie de reglementare nu a auzit de ele.

„O prietenă avea o prietenă care lucra la Fonduri Europene şi care păreau de încredere. Acum, nu ştiu dacă a ţepuit-o şi pe prietena mea sau dacă m-au ţepuit pe mine împreună. Prietena mea spunea că a băgat 1.000 de euro în monedele respective”, a povestit o victimă a escrocilor într-un interviu oferit la News Hour with CNN.

Ulterior, femeia care a pierdut câteva sute de euro a mai adăugat despre modul în care a încercat să îşi recupereze banii: „Am dat email la centrul lor care era în Miami, nu mi-a răspuns nimeni în niciun fel şi am renunţat”.

Consultantul financiar Adrian Asoltanie a declarat: „Ce e şi mai interesant este că atunci când vezi că e teapă, oamenii bagă bani gândindu-se că nu se va prăbuşi la ei, se va prăbuşi după ce scot ei banii”.

„Dacă echipa există pe undeva, fondatorii sunt publici… atunci putem să vorbim despre o oarecare relevanţă. Dacă investeşti atât la mine, eu imediat ca să îţi dau banii, îţi iau procentul cutare. Atunci, vorbim despre ponzi, o schemă piramidală”, a explicat Robert Grecu, antreprenor şi investitor.

Cei care stau în spatele schemelor piramidale sunt foarte greu de prins.

Anul trecut, pe masa procurorilor DIICOT erau 376 de dosare penale deschise pentru infracţiuni economice; 204 dintre ele au fost înregistrate în 2024, aproape la fel ca în 2023. Nu putem spune acelaşi lucru despre criminalitatea informatică. Din cele aproximativ 7.000 dosar, aproape 3.000 au fost deschise în 2024, o creştere de 20% faţa de 2023.

Există, de asemenea, şi investiţii sigure. Ce-i drept, profitul e mai mic şi apare mult mai greu.

„Vorbim de titlurile de stat: 5 – 7%, investiţii pe bursă: 10 – 14% pe an. În momentul în care discutăm deja de dublarea banilor într-un an sau triplarea lor, nu mai vorbesc de săptămână sau de lună… deja acolo e un semnal de ţeapă”, a mai spus Adrian Asoltanie, consultant financiar.

„Tot ce discutăm pe an… de peste, ascultaţi-mă bine: 70%, deja e mult. Dar de peste 70%, intrăm în zona dubioasă. Peste 5% deja discutam de comercianţi, foarte buni pe pieţele financiare, da?!? Nu vorbim de sumele care nu au sens: adică… investeşti acum 1.000 de dolari şi…. într-o săptămână ai 3.000”, a mai precizat Robert Grecu, antreprenor şi investitor.

Dacă sunteţi victima unei astfel de scheme, mergeţi cât mai repede să depuneţi plângere la Poliţie. De asemenea, dacă banii au fost investiţi prin transfer bancar, contactaţi banca pentru a încerca să blocaţi tranzacţia.