O persoană din 6 va suferi un accident vascular cerebral (AVC) la un moment dat, pe parcursul vieții. Cum recunoaștem semnele

O persoană din 6 va suferi un accident vascular cerebral (AVC) la un moment dat, pe parcursul vieții. Cum recunoaștem semnele

Tema Zilei Mondiale a Creierului 2017 este Accidentul Vascular Cerebral. La nivel mondial, 6 milioane de decese sunt atribuite AVC în fiecare an. În România, un număr de aproximativ 60.000 persoane suferă anual un AVC, iar peste 54.000 mor din cauza acestei boli.

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când unul dintre vasele de sânge care irigă creierul se sparge (AVC hemoragic) sau este blocat de un cheag sangvin (AVC ischemic). În timpul unui AVC, celulele nervoase din apropiere suferă din cauza lipsei oxigenului și a nutrienților, ceea ce poate duce la dizabilități permanente.

Stilul de viață nesănătos este principala cauză a accidentului vascular cerebral (AVC).

“O mare parte a accidentelor vasculare cerebrale pot fi evitate prin conștientizarea și eliminarea factorilor de risc. Studiul InterStroke a demonstrat că 10 factori de risc influențabili sunt responsabili pentru apariția a 91% dintre accidentele vasculare cerebrale. Printre aceștia, se numără hipertensiunea arterială, sedentarismul, dislipidemia, dieta dezechilibrată, obezitatea abdominală, fumatul, consumul de alcool, diabetul zaharat, bolile cardiace și diverși factori psiho-sociali”, afirmă dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie.

“Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc care poate fi modificat, fiind implicată în jumătate dintre accidentele vasculare cerebrale. Așadar, controlând tensiunea arterială, realizăm și prevenția unei mari proporții din accidentele vasculare cerebrale. În același timp, trebuie să se știe că pacienții cu fibrilație atrială au un risc de 5 ori mai mare de a suferi un AVC. 15% din totalul AVC apar pe fondul fibrilației atriale. Aceste accidente sunt mai severe decât cele care nu se asociază cu fibrilația atrială. La rândul lor, hipertensiunea arterială și fibrilația atrială pot fi prevenite și controlate prin adoptarea unui stil de viață sănătos (efort fizic, dietă, menținerea greutății corporale). Educația pentru sănătate, de la cele mai mici vârste, este esențială pentru prevenirea AVC, dar și a altor boli cardio-metabolice”, explică dr. Gabriel Tatu-Chițoiu.

Screening-ul pe scară largă pentru fibrilația atrială asimptomatică la persoanele în vârstă de peste 65 de ani, urmat de tratamentul cu noile anticoagulante orale, ar putea reduce costurile accidentelor vasculare cerebrale și dizabilitatea asociată acestora. Începând cu anul 2012, ghidurile Societății Europene de Cardiologie au recunoscut întâietatea noilor anticoagulante orale în prevenția AVC la pacienții cu fibrilație atrială, considerând că acestea au eficacitate mai mare și sunt cost-eficiente, în comparație cu alternativele clasice. 27 din 28 de țări europene compensează tratamentul cu noua generație de anticoagulante orale.

În cazul unui AVC, pacientul trebuie transportat la spital cât mai repede cu putință, preferabil în decurs de o oră, pentru a evita decesul și dizabilitățile.

“Prezentarea rapidă la un spital specializat în tratamentul AVC, după apariția simptomelor, și tratamentul instituit precoce maximizează șansa de succes terapeutic și de recuperare post-AVC. Mijloacele de tratament pentru accidentul vascular cerebral s-au perfecționat continuu în ultimii 15 ani, de la introducerea trombolizei intravenoase și până la mijloace mai sofisticate, precum trombectomia endovasculară. Pacienții cu AVC au o șansă mai bună de a supraviețui după un prim episod, în comparație cu generațiile anterioare. În același timp, pacienții trebuie să fie conștienți că, dacă nu-și schimbă stilul de viață care a determinat apariția primului accident vascular cerebral, posibilitatea unei recidive rămâne crescută. De asemenea, este esențial ca un pacient cu AVC să respecte întocmai tratamentul prescris de medic la externarea din spital după un accident vascular cerebral”, a declarat dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a declarat: “Societatea românească are nevoie mai mult ca oricând de programe de prevenție atât pentru bolile cerebro-vasculare, cât și pentru alte patologii cronice. Accesul la noua generație de anticoagulante orale este obligatorie pentru prevenirea accidentului vascular la pacienții cu fibrilație atrială. Fiind un tratament care se ia timp de zeci de ani, este important să fie compensat. În același timp, este necesară îmbunătățirea politicilor de acces la servicii medicale și psiho-sociale pentru pacienții cu accident vascular cerebral, pentru evitarea dizbilităților. Este important să-i redăm societății pe acești oameni, nu să-i transformăm în asistați social”.

Recunoașterea unui accident vascular cerebral se poate face folosind metoda FAST (Face, Arms, Speech, Time), dezvoltată de World Stroke Foundation. Acestea sunt semnele care trebuie urmărite:

  1. rigiditate într-o parte parte a feței, de obicei la nivelul gurii și a ochilor
    2. inabilitatea de a ridica ambele brațe
    3. probleme cu vorbitul sau inabilitatea de a comunica

În cazul în care sunt observate aceste simptome, trebuie apelat cât mai repede numărul de urgență 112 sau persoana respectivă trebuie transportată la cel mai apropiat spital.

Fiecare minut pierdut în timpul unui accident vascular la nivelul unei artere mari a creierului, cum este artera cerebrală medie, înseamnă: aproximativ 1.9 milioane de neuroni pierduți, 14 milioane de sinapse pierdute, distrugerea a 12 km de fibre nervoase mielinizate, creierul unui pacient cu AVC ischemic îmbatranește cu 3,6 ani la fiecare oră fără tratament.

Categories: Național

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*